Rusia invocă amestecul NATO şi al României în alegerile din Republica Moldova, pentru a justifica propria intervenţie

A încercat Rusia să manipuleze alegerile prezidenţiale din România şi aproape a reuşit. Călin Georgescu, o persoană cvasinecunoscută, a intrat în turul al doilea în decembrie 2024, şi posibil ar fi câştigat alegerile dacă CCR nu le-ar fi anulat.

Vladimir Putin FOTO EPA EFE

George Simion a beneficiat de acelaşi sprijin şi a obţinut 5,3 milioane de voturi în mai 2025, şi doar mobilizarea masivă la vot a românilor, 65%, i-a blocat victoria la prezidenţiale.

Miza lui Putin pentru alegerile de duminică

În Republica Moldova e mult mai important şi mai uşor pentru Rusia să intervină. În colapsul economic în care se află Rusia, care opreşte şi victoria militară în Ucraina, pentru Putin ar fi un câştig formidabil victoria forţelor ruse la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Parlamentul pro-rus de la Chişinău  ar suspenda-o pe Maia Sandu şi ar invita trupele ruse să ocupe Republica Moldova. Puţin n-ar sta pe gânduri, ar deschide un al doilea front împotriva Ucrainei şi ar demonstra Occidentului că Rusia este încă o forţă de temut pentru ordinea geopolitică europeană şi mondială. Rutele de armament şi provizii care vin din occident pentru Ucraina trec şi prin Republica Moldova, şi ar fi important pentru ruşi să le oprească. În fine, Rusia ar ocupa Odesa şi Gurile Dunării, având un control important al rutelor de aprovizionare ale Ucrainei.

Pe ce se bazează Putin

Pentru Putin e mult mai simplu să manipuleze alegerile din Republica Moldova şi să provoace o intervenţie, chiar militară, în Republica Moldova. În această ţară există o comunitate importantă de cetăţeni ruşi, vorbitori de limba rusă, exista Transnistria, în care Rusia are trupe şi depozite de armament rusesc, cum este cel de la Cobasna, cu 20.000 de tone de armament şi muniţii din timpul URSS, dar şi partide politice importante, pro-ruse, care au şanse să câştige alegerile de duminică.

Partidul care o susţine pe Maia Sandu, PAS, are în jur de 30% în sondaje, Blocul Electoral Patriotic, condus de Igor Dodon şi Vorodin, deschis pro-rus, Blocul Alternativa (BA), care se declară în favoarea unor relații bune și cu UE și cu Rusia, dar care a condus din lideri apropiați de Rusia – Ion Ceban, Alexandr Stoianoglu și Mark Tkaciuc şi Partidul Nostru, condus de Renato Usatâi. Sondajele de opinie nu dau ca sigură victoria vreunui bloc de partide.

Ultimele zile au arătat că poliţia şi procuratura de la Chişinău, dar şi de la Iaşi, au descoperit şi confiscat numeroase acţiuni, materiale propagandistice, buletine de vot prestampilate, arme şi mijloace pentru provocare de dezordine, chiar lupte de stradă, în timpul alegerilor de duminică.

Serviciul de Informaţii externe al Rusiei, SVR, a avertizat că NATO a adus trupe în România, la graniţa cu Republica Moldova, pentru o eventuală intervenție militară în această ţară. Este pregătirea propagandistică pe care Rusia a avansat-o şi înaintea „operaţiunii speciale” din Ucraina, ceea ce demonstrează intenţiile clare ale Rusiei de a interveni în alegerile din Republica Moldova.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a acuzat, miercuri, imixtiunile Rusiei în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, el precizând că este “un asediu asupra ţării” şi explicând metodele folosite de ruşi: 

-Implicarea membrilor grupărilor criminale pentru pregătirea dezordinilor în masă

-Plan infracţional de corupere electorală pus în aplicare de reţeaua criminală Şor

-Atacurile cibernetice

-Intoxicare informaţională masivă

Banii şi resursele umane folosite de Putin sunt mult mai mari şi importante acum, comparativ cu cele folosite în alegerile prezidenţiale din România, miza fiind una mult mai mare. Şi Maia Sandu a fost aleasă preşedintele Republicii Moldova cu voturile diasporei, în Republica Moldova nu a câştigat, fapt ce spune multe despre eficienţa războiului hibrid practicat de ruşi împotriva moldovenilor.

Ce planuri ascunse are Putin

În primul rând să provoace dezordini şi să perturbe procesul electoral, inclusiv prin atacuri informatice dar şi prin coruperea unor factori de decizie în secţiile de votare şi la nivel central, în procesul de numărare a voturilor.

Dacă nu-i ies planurile de destabilizare a procesului electoral, mă aştept şi la intervenţii militare, cu drone şi rachete, care să pună în pericol securitatea Republicii Moldova. Aici apare sarcina NATO, Poloniei şi României, de a proteja spaţiul aerian al Republicii Moldova, cel puţin în perioada alegerilor. Republica Moldova nu este acum în URSS, nu văd de ce Rusia ar nega dreptul unor vecini de a ajuta-o în apărarea spaţiului aerian. CSAT convocat azi de preşedintele Nicusor Dan este o bună ocazie de a trata şi acest subiect.

Ucraina a înţeles mai bine pericolul

Ucraina a adoptat de curând în parlament o lege, nr. 4255-IX, care permite preşedintelui să trimită unităţi şi subunităţi ale Forţelor Armate ale Ucrainei, în alte state în perioada stării de război. Este evident vorba de Republica Moldova, doar nu ne imaginăm că Ucraina vrea să atace o altă ţară când abia se apara în războiul cu Rusia. Şi iarăşi evident este vorba de pericolul generat de alegerile parlamentare de duminică, şi de posibila intervenţie, chiar militară, a Rusiei. Se pare că serviciile de informaţii ucrainiene ştiu mai multe decât ştim noi.

Concluzie

Miza pentru Rusia, reprezentată de alegerile parlamentare din Republica Moldova este uriaşă. Pentru câştigarea lor de către partidele pro-ruse, Rusia a pus la bătaie bani şi mijloace umane şi materiale imense. Nu se ştie dacă instituţiile din Republica Moldova pot ţine în frâu acest război hibrid generat de Rusia. Iarăşi nu se ştie dacă, în cazul în care forţele pro-ruse ar câştiga alegerile, Rusia n-ar interveni militar în Republica Moldova, pentru a păstra la putere partidele pro-ruse.

Dacă nu câştigă alegerile forţele pro-ruse, Putin va invoca intervenţia forţelor străine, NATO, UE, România, pentru a altera procesul electoral, iarăşi un bun motiv pentru o intervenţie, inclusiv militară.

Rusia nu are graniţa directă cu Republica Moldova, dar forţe militare aeriene, venind dinspre Marea Neagră, ar putea paraşuta trupe ruseşti la aeroportul din Chişinău, pentru a-l prelua şi facilita apoi aterizarea avioanelor ruseşti, cum au vrut să procedeze le Kiev, la începutul invaziei în Ucraina.

Este rolul României, inclusiv la CSAT-ul de azi, să evalueze aceasta situaţie şi să anticipeze măsurile, inclusiv militare, care se impun.