România și viitorul combustibililor sustenabili în aviație (SAF)
0Aviația mondială a făcut un pas semnificativ către sustenabilitate la sfârșitul anului 2023, atunci când Virgin Atlantic a operat primul zbor transatlantic comercial alimentat integral cu combustibil sustenabil pentru aviație (SAF). Zborul, între Londra Heathrow și New York JFK, a fost realizat cu o aeronavă Boeing 787 Dreamliner, propulsată de motoare Rolls-Royce Trent 1000. Prin această performanță s-a demonstrat că SAF poate reduce emisiile de CO₂ cu până la 70%, comparativ cu kerosenul convențional, eliminând cantități uriașe de poluare pe o distanță de peste 5.500 km.
Reușita reprezintă un exemplu clar de ceea ce poate realiza aviația cu investiții în tehnologie și colaborare între guverne, companii aeriene și industria privată. Pentru noi, acest moment marchează o direcție de urmat, având în vedere presiunea UE de a introduce utilizarea SAF în proporție de 2%. Totuși, în timp ce alte state avansează rapid, România abia începe tranziția către utilizarea și producția de combustibili sustenabili...
Ce este SAF și de ce contează atât de mult?
Combustibilul sustenabil pentru aviație este o alternativă regenerabilă la kerosenul clasic, produs din materii prime precum uleiuri vegetale uzate, grăsimi animale sau deșeuri agricole. Combustibilul sustenabil reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 80% pe durata ciclului său de viață, fără a compromite performanța motoarelor aeronavelor. La ora actuală este singura soluție viabilă pe termen mediu pentru decarbonizarea aviației comerciale, mai ales pentru zborurile lung-curier, unde alternative precum electricitatea sau hidrogenul sunt încă la ani distanță de implementare.
România: provocări și oportunități
În timp ce state precum Marea Britanie, Germania și Franța au adoptat politici clare pentru dezvoltarea S A F, România se află la începutul acestui drum. Totuși, există semnale pozitive. Rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, va deveni primul mare producător de SAF din Europa de Sud-Est, cu o capacitate anuală planificată de 250.000 de tone. Dar peste 3 ani, în 2028! Proiectul include și utilizarea hidrogenului verde, produs local, pentru reducerea emisiilor din procesul de producție.
Astfel, ne putem poziționa ca un jucător regional important, însă provocările rămân semnificative, referindu-mă acum la tranziție. Aeroporturile din țară, precum Otopeni, Cluj-Napoca și Iași, nu dispun de infrastructura necesară pentru manipularea SAF. În plus, lipsa unei strategii naționale clare pentru stimularea utilizării acestui combustibil ar putea întârzia adoptarea pe scară largă.
Provocări globale pentru implementarea SAF
În cadrul webinarului celor de la FlightGlobal „Meet the airline sustainability leaders”, organizat pe 12 decembrie 2023, reprezentanți ai unor companii aeriene majore, precum British Airways, Virgin Atlantic, Wizz Air și Loganair, au discutat despre dificultățile întâmpinate în implementarea combustibilului sustenabil pentru aviație. Deși toți participanții au fost de acord că atingerea obiectivului de 2% SAF este posibilă pe termen scurt, preocupările majore vizează disponibilitatea pe termen mediu și lung.
Reprezentanta Wizz Air a menționat că din cele 99 de aeroporturi cu care colaborează compania, doar 7 au incertitudini în ceea ce privește capacitatea de a furniza această soluție sustenabilă până în ianuarie 2025, un semn pozitiv al pregătirii industriei. Totuși, IAG a subliniat că extinderea utilizării SAF la nivel european, pe baza unei producții limitate la doar cinci fabrici, reprezintă o provocare majoră. Acesta a sugerat soluții precum „book and claim”, care permit companiilor aeriene să achiziționeze ”kerosenul verde” produs în alte regiuni, cum ar fi SUA, fără a-l folosi efectiv în operațiunile lor.
De asemenea, au fost exprimate îngrijorări legate de SAF de generația a treia, precum power-to-liquid (PTL), care va deveni obligatoriu în UE din 2030. Lipsa capacităților de producție actuale și timpul îndelungat necesar pentru dezvoltarea acestora creează un „punct de anxietate” pentru întreaga industrie.
Problema costurilor și concurenței internaționale
SAF este mai scump decât kerosenul convențional, ceea ce pune presiune pe companiile aeriene. La noi în țară, operatori precum TAROM, HiSky sau companiile low-cost vor trebui să absoarbă aceste costuri într-un context economic dificil, iar în energie totul costă. Situația este similară la nivel european, unde companii precum Virgin Atlantic și Loganair au raportat creșteri semnificative ale prețurilor după anunțarea obligativității combustibilului sustenabil pentru aviație.
Pentru a rezolva această problemă, SUA (dar și alte țări) au introdus subvenții generoase prin Legea Reducerii Inflației, stimulând producția internă de SAF. Europa trebuie să urmeze acest exemplu, oferind sprijin financiar pentru producători și stimulente fiscale pentru companiile aeriene.
Lecții din precentul creat de Virgin Atlantic: ce poate învăța România?
Succesul zborului Virgin Atlantic demonstrează că SAF poate fi utilizat ca un substitut direct al kerosenului, fără modificări majore ale aeronavelor sau infrastructurii. Totuși, acest progres a fost posibil datorită unui parteneriat între companii private, instituții academice și guvernul britanic. România poate învăța din această colaborare, încurajând cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor SAF și susținând inițiativele care pot accelera adoptarea acestora. Politicienii trebuie să-și aplece atenția spre un parteneriat cu Facultatea de Ingierie Aerospațială, cu mediul asociativ și cu OMV Petrom pentru ca noi să putem conta pe viitor.
De asemenea, noi ar trebui să colaborăm cu alte state europene pentru a standardiza utilizarea SAF și pentru a facilita accesul la materii prime, precum uleiurile uzate sau deșeurile agricole, esențiale pentru producția locală.
Ce trebuie să facă România pentru a fi competitivă?
- Modernizarea infrastructurii aeroportuare. Aeroporturile din România trebuie să fie pregătite pentru manipularea și distribuția SAF, ceea ce necesită investiții în logistică și training pentru personal. De asemenea, la cârma aeroporturilor trebuie să fie oameni cu viziune, cu experiență în domeniu relevantă. Trebuie să dispară numirile politice, pe criterii de nepotism ș.a.m.d.
- Stimulente guvernamentale. Subvențiile și facilitățile fiscale sunt esențiale pentru a reduce costurile ridicate ale SAF și pentru a încuraja adoptarea acestuia de către companiile aeriene.
- Colaborare internațională. Trebuie să lucrăm cu parteneri europeni pentru a atrage fonduri UE și pentru a dezvolta o rețea regională de producție și distribuție SAF. Avem specialiști în afaceri europene care pot face diferența, trebuie doar folosiți...
- Sprijin pentru cercetare și dezvoltare. Investițiile în inovație, inclusiv prin parteneriate cu universități și centre de cercetare, pot accelera dezvoltarea de tehnologii noi pentru producția SAF.
Țara noastră are potențialul chiar de a deveni un hub regional pentru combustibili sustenabili, dar succesul acestei tranziții depinde de acțiuni rapide și coordonate. Proiecte precum cele de la Petrobrazi reprezintă un început promițător, dar este nevoie de mai mult: de o strategie națională coerentă, de sprijin guvernamental și de colaborare internațională.
Zborul Virgin Atlantic a demonstrat că SAF nu este doar o soluție posibilă, ci una realizabilă, care poate transforma aviația într-o industrie mai curată și mai responsabilă. România are șansa să contribuie la această revoluție, dar trebuie să trateze sustenabilitatea ca pe o prioritate națională. Doar astfel vom putea transforma provocările actuale în oportunități reale pentru economia și aviația românească.
Se încarcă comentariile...
