Cum s-a ajuns ca TAROM să fie considerată una dintre cele mai slabe companii aeriene din lume?

De la glorie la decădere. Este povestea TAROM, care ilustrează perfect cum managementul ineficient, politizarea și deciziile comerciale greșite pot distruge o companie cu potențial imens. Din nefericire, în 2024 clasamentul AirHelp a plasat compania românească pe locul 102 din 109 companii evaluate. Da, locul 102 din 109, unde locul 1 este cea mai bună și performantă companie aeriană! În clasament se subliniază starea precară a unui transportator important care odinioară reprezenta un simbol național. Această decădere nu este însă un simplu accident, nu este ceva conjunctural, ci este rezultatul a ultimilor ani de neglijență și abordări greșite. Mai jos îmi exprim punctul de vedere personal referitor la această situație...

Efectele politizării: un management instabil

În ultimii 11 ani, TAROM a avut 18 directori generali. Iar în ultimii 5 ani, au existat 4 miniștri ai transporturilor: Lucian Bode (1 an), Cătălin Drulă (aproape 9 luni), Dan Vîlceanu (câteva luni) și Sorin Grindeanu (peste 3 ani). La nivelul companiei, această rotație amețitoare de la vârful conducerii a fost alimentată de numiri politice fără niciun criteriu legat de competență sau experiență în domeniul aviației. S-au promovat fini, nepoți, prieteni de familie și apropiați. Cum poate o companie să evolueze când fiecare nou mandat vine cu propria viziune, propriile echipe și, deseori, fără nicio legătură cu industria aeronautică? Am ajuns să vedem la cârma companiei persoane cu experiență în vânzarea de materiale de construcții sau în alte domenii complet irelevante în acest context.

Consiliul de Administrație al TAROM este compus din 7 persoane, însă presa vorbește că doar un singur om de acolo are experiență relevantă în domeniu. Restul: ingineri geodezi, absolvenți de științe politice, cadre didactice în învățământul primar sau ingineri constructori. Ce-i recomandă, totuși, pe aceștia să primească aproape 7.500 lei pe lună, doar să participe (de multe ori online) la ședințe? Carnetul de partid. De la PSD sau de la PNL.

Și ceea ce se întâmplă la nivel de CA se continuă în partea executivă: directorul financiar are experiență în vânzarea vopselelor și a materialelor de construcții în cadrul grupului Policolor-Orgachim, iar directorul comercial a fost și el în funcție de conducere la Policolor. Bun așa!

Compania asta frumoasă a devenit un câmp de luptă pentru influențele politice, iar asta s-a reflectat direct în performanțele sale. Performanțe dezastruoase, apreciază specialiștii. Politizarea a distrus și alte companii de stat, însă în cazul aviației consecințele sunt mult mai vizibile. În timp ce alte companii din zona asta, precum LOT sau Air Serbia, au reușit să se reinventeze și să devină competitive, TAROM se scufundă sub greutatea propriei incompetențe manageriale.

Flota veche și lipsa investițiilor

O altă problemă majoră este starea flotei. Din cele 14 aeronave aflate în flotă, mai bine de jumătate sunt nefuncționale. Opt avioane sunt trase pe dreapta. Este o imagine dezolantă pentru o companie care în trecut zbura pe toate continentele și avea una dintre cele mai moderne flote din regiune. Acum, TAROM închiriază avioane de la alți operatori pentru a-și putea onora zborurile programate, o soluție costisitoare care arată în mod evident lipsa unei viziuni strategice. Vânzarea recentă a sloturilor de pe cel mai mare aeroport din Londra, o adevărată comoară pentru orice companie aeriană, a fost un alt semn de disperare.

Ignorarea pasagerilor și lipsa unei viziuni

S-a anunțat că TAROM a obținut scorul zero pentru procesarea reclamațiilor pasagerilor în clasamentul AirHelp. Zero! Dacă lucrurile stau așa, este o insultă la adresa pasagerilor. Într-o epocă în care conectivitatea, serviciile personalizate și atenția la nevoile clientului sunt esențiale, TAROM rămâne în urmă. Alte companii oferă Wi-Fi gratuit, experiențe digitale integrate și un răspuns rapid la solicitările pasagerilor. La operatorul de stat, pasagerii primesc birocrație și ignoranță.

Piața apreciază că se operează fără o strategie clară. S-au vândut sloturi valoroase, dar nu s-a investit în modernizare. S-au pierdut rute strategice, dar nu s-a încercat să se dezvolte altele noi. În timp ce soluțiile low-cost domină piața internă și internațională, TAROM pierde cotă de piață chiar și pe rutele sale tradiționale. În timp ce Scandinavian Airlines (SAS) s-a restructurat cu succes prin implicarea investitorilor privați și reducerea influenței statului, TAROM pare să respingă orice inițiativă care ar putea să o transforme într-un operator viabil.

Viitorul?

Redresarea TAROM nu este imposibilă, dar cere o schimbare radicală. Politizarea trebuie eliminată complet. Directorii și echipele de conducere trebuie să fie aleși pe criterii de competență, nu pe bază de relații politice, nu cu selecții aranjate. Flota trebuie modernizată urgent, iar pentru asta România ar putea urma modelul unor țări europene care au folosit fonduri UE pentru a achiziționa echipamente moderne.

De asemenea, TAROM trebuie să își regândească poziționarea pe piață. O alianță strategică cu un jucător global ar putea să deschidă noi oportunități. În plus, digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor oferite pasagerilor nu mai sunt un lux, ci o necesitate stringentă.

Dacă nu se iau măsuri decisive acum, această poveste frumoasă începută acum 104 ani, din ambiția lui Titulescu de a transporta poștă pe cale aeriană, riscă să dispară din peisajul aviatic. Narativul acestui transportator-simbol poate fi rescris, dar pentru asta este nevoie de curaj, viziune și, mai presus de toate, de profesionalism. Altfel, TAROM va rămâne doar o amintire tristă în istoria aviației. Iar noi nu vrem asta!