România îşi va rezolva dezechilibrele bugetare doar în „junk state”, bomboana pe coliva bugetului

„Junk state” este ultima clasă din ratingul de ţară dat de agenţiile de rating, situaţie în care ţara respectivă nu este recomandată investitorilor. România a mai fost în situaţia aceasta în 2010, când regimul Băsescu-Boc a fost obligat să taie salariile bugetarilor cu 25%, pentru a primi un împrumut  de 22 miliarde euro de la FMI. FMI era atunci cu mâna pe clanţa uşii, gata de plecare, şi fără acest sacrificiu pentru bugetari,  România nu primea nimic de la FMI. Cine uită riscă să repete istoria.

La ce să ne aşteptăm

Acum ne îndreptăm spre acelaşi scenariu. Din inconştienţa şi iresponsabilitatea guvernanţilor. Cu ce efecte asupra bugetarilor şi ţării, în ansamblu, nu se ştie încă.

Nu o spun eu, o spun specialişti de marcă ai ţării.

Mugur Isărescu:

„Dacă corecția fiscală și consolidarea nu atinge nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituțiile cu care lucrăm noi, mă refer aici la Comisia Europeană și de către piețe, o bună parte din corecție se va face de către piețe. Da? Să nu credem că ele stau așa, de-o parte și se uită dintr-un prepeleac la noi”.

Ce înseamnă corecţia făcute de pieţe? Ne cresc dobânzile la împrumuturi sau nu ne mai împrumută de loc. Este clar ce vrea să ne spună Mugur Isărescu, doar cine nu vrea să înţeleagă nu înţelege.

O altă opinie vine de la Adrian Rădulescu, fost director în BNR, actualmente consilier al lui Mugur Isărescu

„Noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forţă generozitatea fiscală, prin aplicarea complet iraţională a aşa-zisei teorii „wage-led growth” – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta”.

„Până am ajuns, azi, într-o situaţie deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB şi creşte precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situaţiei nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri”, mai spune Eugen Rădulescu.

La sfârşitul anului deficitul va trece de 6% din PIB, situaţie pe care CE nu poate să o accepte.

Potrivit lui Eugen Rădulescu, „ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră”. („junk state”)

“Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale. Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program raţional şi comprehensiv de restabilire a viabilităţii bugetului”.

PSD şi PNL sunt conştiente de ce ne aşteaptă, dar nu se pun de acord asupra soluțiilor

Asistăm la dezbateri lamentabile, între PSD şi PNL. Fiecare îşi arată muşchii, discută de circa două luni despre măsuri de astupare a găurii bugetare, şi nu avem încă o concluzie. Cum asumarea răspunderii nu se poate face mai devreme de 1 octombrie, iar intrarea în vigoare a legii rezultate nu se face mai devreme de 1 noiembrie, nu mai este timp pentru diminuarea găurii bugetare. Prima consecinţă va fi amânarea venirii banilor europeni, din PNRR şi din exerciţiul financiar în curs. România are statutul de ţară necredibilă, care se joacă cu promisiuni, dar nu este în stare să ia măsurile necesare pentru echilibrare bugetară.

Într-un exces de sinceritate, Ministrul PNL de Finanțe, Marcel Boloș, a avertizat recent, pentru Libertatea, că există riscul că România să între în incapacitate de plată, dacă aplică simultan legea salarizării unitare, legea pensiilor și reducerea deficitului bugetar. Premierul Ciolacu s-a supărat, şi a declarat: „Cred că a fost un comentariu nefericit. Domnul Boloș e unul dintre oamenii care gândesc mai mult decât se exprimă”.

Discuţiile în Coaliţia de guvernare se prelungesc nepermis de mult, aşa că legea pe care îşi asumă răspunderea guvernul nu va mai avea efect anul acesta.

Cum vor interpreta agenţiile de rating?

Cum au interpetat şi în 2010. Că România nu mai este în situaţia de a returna împrumuturile şi dobânzile la împrumuturi, şi au scumpit costurile creditelor la un nivel insuportabil. Acum, datoria publică a României a trecut de 50% din PIB, şi ratele la credite şi dobânzi pe care trebuie să le plătim sunt mult mai mari comparativ cu 2010.

Deja creditorii ne-au avertizat, crescând costurile împrumuturilor pentru România la cel mai înalt nivel din Europa. Cum spun specialiştii, blocarea fondurilor din PNRR ar fi „bomboana pe coliva” bugetului României, iar reacţia agenţiilor de rating nu va întârzia.

Deşi au negat, se pare că guvernanţii tatonează posibilitatea unui împrumut de la FMI. Dar, aşa cum ne spune Florin Cîțu, FMI pune condiţii „groaznice” pentru acordarea unui împrumut. De aceea discuţiile au stagnat.

Îmi doresc să nu am dreptate în previziunile mele, să nu ajungem să mergem cu căciulă în mâna la FMI. Dar impotenţa guvernanţilor de a rezolva criza generată de gaura de deficit bugetar nu prea lasă loc de îndoieli.

Au mai păţit-o şi alţii, România în 2010 și Grecia. Ce efecte va avea această neputinţă pentru alegerile din 2024, vom vedea. Oricum, actuala Coaliţie de guvernare va plăti cu vârf şi îndesat neputinţa de a rezolva problemele structurale ale României.