România are perspective uriaşe după încheierea războiului Rusia-Ucraina. Va şti să profite de ele?

Ceea ce păreau doar „scăpări” în presă din surse ale anturajului lui Putin, au fost confirmate chiar de Putin.

Într-o declaraţie făcut cu ocazia vizitei în Belarus, Putin a declarat:

"Dar cu cine să negociem? Asta nu este o întrebare inutilă... Desigur că ne dăm seama că legitimitatea actualului șef al statului (Ucrainei) s-a terminat".

Putin se preface că nu ştie că Ucraina se află în război, sub legea marţială, situaţie în care nu se pot ţine alegerii prezidenţiale.

„Dacă se ajunge la acel punct, (al negocierilor) va trebui, desigur, să înțelegem cu cine ar trebui și cu cine putem avea de-a face, pentru a ajunge la semnarea documentelor obligatorii din punct de vedere legal. Și atunci trebuie să fim pe deplin siguri că avem de-a face cu autorități legitime (ucrainene)”, a mai spus Putin.

Contextul politico-militar

Am arătat în articolul precedent că Ucraina se bucură acum de un sprijin militar, economic şi financiar de circa 150 de miliarde dolari, în fluxuri de arme moderne care vin spre Ucraina.

Ameninţarea cu manevre cu arme nucleare tactice  ale forţelor militare ruse n-a speriat pe nimeni. Încercarea de a ocupa mai mult teritoriu ucrainian la nord de Harkov a fost oprită de armata ucrainiana, iar în sud-est ruşii n-au mai avansat deloc.

Este posibil ca America să fie de acord, în viitorul apropiat, cu folosirea armelor americane pentru a lovi ţinte militare din interiorul Rusiei, lucru cerut de multă vreme de ucrainieni. Situaţie în care armata Rusiei va putea fi lovită exact în centre de comandă, comunicaţii, depozite de muniţii şi de armament. Armata Ucrainei a reuşit deja aceste lovituri în Crimeea şi asupra unor rafinării şi depozite de carburanţi ruseşti, folosind drone de fabricaţie proprie.

Si Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le cere aliaţilor să ridice interdicţiile impuse Ucrainei de a efectua atacuri pe teritoriul Rusiei cu armament primit din Occident. Autoapărarea Ucrainei este legitimă și legală, afirmă Stoltenberg. Rusia a pierdut jumătate de milion de militari, ucişi sau răniţi, şi resurse uriaşe din bugetul său, care se duce în proporţie de o treime în susţinerea războiului.

China i-a spus „pas” lui Putin la cererile acestuia de a intermedia relaţiile financiare cu restul lumii.

NATO s-a extins cu Finlanda şi Suedia, deşi planurile lui Putin era să gonească NATO din preajma graniţelor Rusiei. Practic, din toate obiectivele „operaţiunii speciale” a lui Putin (denazificare, demilitarizare, izgonirea NATO) s-a cam ales praful.

Multe alte argumente bazate pe fapte ne arată că Putin ar dori să îngheţe războiul pe actuala linie a frontului, pentru că nu mai are resursele necesare pentru a-l continua.

Ce urmează după îngheţarea războiului

NATO şi naţiunile europene au văzut de ce este în stare o Rusie dezlănţuită, şi pericolul unei axe a „răului”, Rusia-China-Iran-Coreea de Nord. Şi trebuie să se pregătească pentru un eventual alt război după câţiva ani în care Rusia îşi oblojeşte rănile şi îşi ridică armata la standardele pe care le avea înaintea războiului cu Ucraina.

României îi revine un rol important în anii ce vin, în pregătirea Europei de a ţine piept unei Ruşii inconştiente, eventual în cooperare cu China şi alte puteri ale axei „răului”.

Dacă Trump câştigă un nou mandat la Casa Albă, eforturile Europei de a se apăra singură trebuie multiplicate de multe ori.

Controlul Mării Negre. Rusia a vrut să-şi extindă graniţele în Marea Baltică, dar după scandalul stârnit şi ameninţările publice sau nepublice primite, şi-a retras harta şi propunerile din site-ul ministerului Apărării. Marea Neagră trebuie să fie controlată militar de NATO, cu respectarea dreptului internaţional.

Un rol important revine României prin baza de la Kogălniceanu, care poate ajunge la o importantă bază NATO, cu 10.000 de militari, şi în care America şi-a propus să investească 3,5 miliarde dolari. România trebuie să asigure resursa umană şi materială necesară funcţionării unei astfel de baze uriaşe. Infrastructura rutieră şi feroviară, necesare într-o astfel de situaţie, trebuie asigurate tot de România.

Nu este clară soarta Crimeei, care se află sub tirul armatei ucrainiene. Cum şi podul de la Kerci poate fi avariat, Rusia rămâne fără legătură directă cu Crimeea, o altă legătură terestră este greu de construit acum. Cu atât mai mult securitatea Mării Negre este importantă, cât timp Rusia deţine Crimeea.

România poate deveni un producător de armament şi muniţie important pentru Europa. Avem deja unităţi de producţie, dar care trebuie modernizate şi dezvoltate tehnologic, tot cu cooperarea firmelor de armament din ţări NATO. Avem specialişti în IT care se pot ocupa de înfiinţarea unor mari unităţi de producţie a dronelor, cu folosinţă militară şi civilă, dacă ministerele Apărării și Energiei iniţiază şi finanţează astfel de unităţi. Va exista, probabil, un fond important de bani europeni pentru dezvoltarea unei industrii de armament, la care România poate face apel. Infrastructura rutieră şi feroviară trebuie urgent ridicată la rang de prioritate naţională şi element de securitate naţională.

Reconstrucţia Ucrainei

Prin proximitatea geografică, experiența şi resursele umane şi materiale, România se califică să participe la reconstrucţia Ucrainei. Este posibil ca Europa şi America să decidă folosirea celor aproape 300 de miliarde dolari, bani ai Rusiei îngheţaţi în bănci şi fonduri de investiţii europene, astfel încât nu resursele financiare vor lipsi. Importantă este organizarea, în principal a firmelor private, care vor aduce şi parte din românii ce lucrează acum în Europa, contra unor salarii de nivel occidental. Este vorba de constructori, lucrători agricoli, şoferi, etc.

România trebuie să devină un hub important şi o cale de acces spre teritoriul ucrainian, după încheierea războiului. Depinde de noi dacă ştim să pregătim utilităţile necesare pentru o astfel de situaţie.

Relaţiile economice cu Ucraina şi Republica Moldova

România a răspuns pozitiv la toate cererile de energie electrică, de exemplu, venite din Ucraina şi Republica Moldova. A asigurat şi asigură transportul cerealelor ucrainiene destinate exportului, iar autostrada Moldovei,  la care se lucreaza intens, este importantă şi din acest punct de vedere, să facă legatura cu portul Constanţa.

Aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE reprezintă o plasă de siguranţă şi pentru România, pentru poziţia de „intermediar” între cele două ţări şi UE, cu tot ce derivă de aici.

Alegerile din România nu periclitează astfel de pregătiri

Este exclus ca partidele pro-ruse, AUR şi SOS să obţină scoruri şi poziţii în statul român care să pericliteze actuala orientare pro UE şi pro NATO a României. Toate partidele cu şanse la prezidenţiale şi parlamentare înţeleg pericolul mortal pe care îl reprezintă Rusia pentru România, în cazul în care ne ameninţă graniţele. Sub acest aspect nu trebuie să ne facem griji. Şi relaţia României cu Republica Moldova trebuie consolidată, cu un Acord bilateral de securitate şi protecţie reciprocă, în cazul în care nu a fost încă adoptat şi ţinut secret.  

E rostul specialiştilor noștri în politică externă şi euro-atlantică să înţeleagă etapa post război Rusia-Ucraina, ce perspective  are România după încetarea războiului şi să ceară politicienilor măsurile necesare în pregătirea rolului său post-razboi.