Riscurile recunoaşterii Crimeei drept teritoriu rusesc
0În scopul încheierii unui tratat de pace între Moscova şi Kiev este posibil ca administraţia SUA să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei. Cum reacţionează Ucraina? Ce spun experţii despre asta?
Aparent SUA au transmis aliaţilor europeni un document secret cu propuneri în vederea închierii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina. Prevederea cea mai importantă pare a fi recunoaşterea controlului Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Anunţul a fost făcut mai întâi de agenţia de ştiri Bloomberg, de postul american de televiziune CNN, de influentul cotidian The Washington Post şi de ziarul economic The Wall Street Journal.
Potrivit acestor surse americanii au aşteptat un răspuns din partea Ucrainei până miercuri, 23 aprilie. Dar anterior o reuniune a unor diplomaţi de vârf de la Londra a fost degradată în ajun la nivel de consilieri după ce reprezentanţi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Ucraina au anunţat că nu mai participă la ea. Nici şeful Departamentului de Stat de la Washington, Marco Rubio, nu a luat parte la reuniunea în cauză. Până atunci preşedintele SUA, Donald Trump, a refuzat să confirme sau să infirme relatările privind posibila recunoaştere a Crimeei drept teritoriu rusesc.
Cum reacţionează Ucraina?
În cei mai bine de 11 ani de la anexarea contrară dreptului internaţional, Crimeea a fost periodic o temă în presă. Dar de această dată guvernul de la Kiev nu s-a grăbit să ia poziţie faţă de aceste relatări. Unul din primii care au reacţionat a fost reprezentantul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov. La Radio Liberty el a declarat că administraţia Trump vrea doar să testeze conducerea ucraineană cu mesajele sale vizând concesii teritoriale, fără de care războiul nu ar putea înceta şi o pace durabilă ar fi imposibilă.
Ceva mai târziu a reacţonat şi biroul preşedintelui Ucrainei. În discuţiile cu SUA Kievul nu a abordat recunoaşterea Crimeei drept parte a Rusiei şi nici nu este de acord cu asta, a asigurat consilierul prezidenţial Serhii Leşcenko la un post de televiziune ucrainean.
Preşedintele Volodimir Zelenski a vrut în cele din urmă să pună capăt acestei discuţii. La întrebările jurnaliştilor el a subliniat la Kiev în seara zilei de 22 aprilie că Ucraina nu va recunoaşte ocuparea de către Rusia a Republicii Autonome Crimeea, fiindcă asta ar încălca Constituţia ţării. "Crimeea nu este subiect de dezbatere", a evidenţiat el, reiterând că peninsula este teritoriu ucrainean. Trump a calificat afirmaţia preşedintelui ucrainean drept "foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia". "Dacă vrea Crimeea de ce nu s-au luptat ei pentru ea deja în urmă cu 11 ani, când Rusia a anexat-o fără a trage un foc de armă?", a scris Trump pe 23 aprilie pe platforma sa Truth Social.
Riscurile recunoaşterii anexării Crimeei
Organizaţia americană Robert Lansing Institute for Global Threats and Democracies Studies (RLI) a enumerat într-o analiză mai multe riscuri pentru ordinea internaţională ce ar decurge din recunoaşterea anexării Crimeei. Potrivit acesteia măsura ar reprezenta "o schimbare fundamentală în politica externă americană şi ar marca renunţarea la principii de drept vechi de decenii pentru apărarea integrităţii teritoriale". Experţii institutului au subliniat: în primul rând recunoaşterea anexării Crimeei ar fi o lovitură împotriva normelor internaţionale. Ar submina principiul integrităţii teritoriale, ancorat în dreptul internaţional şi ar slăbi ordinea de drept stabilită la capătul ultimei conflagraţii mondiale. Aşa ceva ar încuraja alte state autoritare cum ar fi China sau Turcia să manifeste revizionism teritorial.
În al doilea rând o asemenea recunoaştere ar duce la o alienare a relaţiilor dintre aliaţii taberei vestice. Ucraina ar interpreta-o drept act de trădare iar membrii NATO şi UE din estul Europei ar considera-o capitulare în faţa agresiunii ruse.
În al treilea rând o atare recunoaştere ar avea efecte în politica internă a SUA. Ar provoca o reacţie contrară suprapartinică şi ar da naştere unor chestiuni vizând motivele reale ale lui Trump, în special în contextul speculaţiilor privind legăturile sale de durată cu Moscova.
În plus, RLI avertizează că recunoaşterea anexării Crimeei ar afecta grav la nivel mondial credibilitatea sprijinului american pentru democraţie şi statul de drept, mai ales în ţări expuse unor presiuni autoritare.
"Un precedent extrem de periculos"
Politologul ucrainean Volodimir Fezenko împărtăşeşte aceste estimări. Pentru DW el a declarat că Crimeea este "o linie roşie" iar pierderea acestui teritoriu este "absolut inacceptabilă pentru Ucraina". Recunoaşterea de jure a anexării Crimeei ar fi "un precedent extrem de periculos". Şi asta nu doar pentru Ucraina ci pentru întreaga lume, dacă se au în vedere, de exemplu, pretenţiile Chinei asupra Taiwanului şi altele asemenea. În opinia lui Fezenko reducerea nivelului întâlnirii de la Londra arată că propunerile americane prezentate de mass media eu fost respinse de facto şi nu vor mai fi puse în aplicare.
Şi Andras Racz, expert în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), nu aşteaptă o reuşită rapidă la nivel diplomatic. "Nu este surprinzător că partea ucraineană a respins propunerea SUA", a declarat el. Fiindcă asta ar fi cerut din partea Kievului recunoaşterea oficială a anexării Crimeei şi, de facto, renunţarea la teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, a explicat Racz.
După ce reuniunea de la Londra a eşuat, observatorii speculează în privinţa viitoarelor iniţiative ale administraţiei americane. Pe 23 aprilie vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat că atât Ucraina cât şi Rusia trebuie să cedeze o parte din teritoriile pe care le controlează. El a adăugat că SUA au prezentat Rusiei şi Ucrainei "o propunere foarte clară". Vance a vertizat: "A venit vremea fie să spună da, fie ca SUA să se retragă din acest proces".
Se încarcă comentariile...
