Riscul ca România să intre în categoria „junk” este iminent
0Discuţii în spaţial public referitoare la acest risc sunt contrazise de guvernanţi care ne spun că nu există riscuri în această privinţă, suntem bine mersi pe drumul cel bun. Doar specialiştii independenţi politic spun că termenul este aproape.
Alegerile prezidenţiale prelungite şi în 2025 i-au împiedicat pe guvernanţi să ia măsuri mai dure de reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că ar fi riscat să piardă voturile bugetarilor.
Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, va anunța deficitul ESA al României pe 22 aprilie. Până la momentul respectiv, procentajul anticipat este de 9,28% din PIB, faţă de 8,65% din PIB calculat de instituţiile române. Angajamentul României în discuţiile cu CE pentru 2025 este de 7%. Nu-l vom atinge, spune Daniel Dăianu, şeful Consiliului Fiscal, ne aşteptăm la un deficit de peste 8% pentru 2025.
Banii de la CE prin PNRR sunt aproape pierduţi
Premierul Ciolacu i-a tras de urechi pe miniştri responsabili, s-a format un colectiv interministerial pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR, fără niciun rezultat. Probabil şi premierul şi miniștrii s-au consolat cu ideea că nu se poate. Da, dar banii din PNRR au fost prinşi în bugetul de stat pe 2025, şi neprimirea lor ne duce la un deficit enorm, pe care CE nu mai este dispusă să-l accepte.
Un exemplu. Ministerul Agriculturii are 111 instituţii subordonate, printre care Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti, în condiţiile în care toată agricultura României este privatizată. Ce fac zecile de mii de funcţionari din aceste instituţii? Mai nimic. Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti numără panseluţele plantate pe marile bulevarde!
Fără trecerea la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, ne vom trezi în momentul în care investitorii refuză să ne mai împrumute, ca în 2010. Ne vom duce cu căciulă în mână la FMI, care şi ea ne pune condiţii „groaznice” (Florin Cîțu). Ce vom face atunci? Să rememorăm ce s-a întâmplat în 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%!
Agenţii de rating ne-au trecut deja la perspectiva negativă, următoare clasificare fiind „junk”, caz în care nu ne mai putem inprumuta. Atunci să vezi haos guvernamental!
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că doar 14% dintre jaloane și ținte prevazute de PNRR au fost realizate până acum, iar până în august 2026 mai sunt de finalizat 449 de obiective. Oficialul atrage atenția că, în cazul în care reformele nu sunt duse la bun sfârșit, investițiile riscă să rămână fără sursă de finanțare, ceea ce ar putea afecta grav economia și dezvoltarea infrastructurii.
Iată câteva dintre obiectivele neîndeplinite semnalate de Bolos:
· Autoritatea de Monitorizare pentru Guvernanța Corporațiilor de Stat, unde numirea conducerii și operaționalizarea instituției întârzie, punând în pericol 400 de milioane de euro;
· Guvernanţă corporativă a companiilor de stat din Ministerul Energiei, care generează un risc suplimentar de 300 de milioane de euro;
· Reforma pensiilor speciale, unde deciziile Curții Constituționale cu privire la impozitarea pensiilor magistraților au complicat negocierile cu
Marcel Bolos:
„Deci fără aceste resurse, practic, bugetul este văduvit cu miliardele de lei pe care le-am menționat și creează și generează dezechilibre importante la nivel macroeconomic pentru România”.
Despre reforma pensiilor speciale se discută de mulţi ani. Ea nu se poate realiza pentru că se loveşte de opoziția CCR, ai cărei judecători sunt direct interesaţi să-şi menţină pensiile speciale. Chiar dacă România pierde banii din PNRR!
Dintre magistraţii din sistemul judiciar, circa 1000 ameninţă cu pensionarea anticipată, lăsând judecătoriile şi celelalte instituţii judiciare fără magistraţi. Coaliţia de guvernare a propus un proiect de lege pe acest subiect, respins vehement de CSM şi de către alte organizaţii de magistraţi. Că România pierde 20 de miliarde de euro prin această respingere, nu contează în ochii magistraţilor.
Noua situaţie geopolitică în care se află Europa
Preşedintele american Donald Trump a schimbat şi schimbă ordinea geopolitică cu care eram obişnuiţi. Retragerea SUA din comerţul european printr-un război comercial, posibila retragere din NATO, lasă pe umerii UE sarcini imense, imposibil de anticipat acum câteva luni.
Foarte mulţi bani trebuie să meargă în sistemele de apărare europene, care trebuie să înlocuiască contribuţia americană la apărarea Europei. Înseamnă că „pomeni” pentru România, în cazul în care ne vom înfunda în „junk”, nu vor mai exista, că nu mai există resurse. Adio salvare prin „pomeni”!
Oficialii, ministrul Finanţelor, preşedintele interimar Bolojan spun că nu este cazul să ne facem griji. Ce să spună şi ei, să nu alerteze populaţia. Aşa spuneau conducătorii şi în 2010, şi a ieşit ce ştim.
Se presupune că se vor lua măsuri dure după 1 iunie, când au trecut deja de alegerile prezidenţiale. Dacă câştigă alegerile un preşedinte care păstrează actuala coaliție şi actualul guvern, adio! N-au fost în stare să ia măsuri până în prezent, nu vor fi în stare nici după alegerile prezidenţiale. Ne ameninţă ei că „vor tăia în carne vie”, dar ştiindu-le apucăturile m-aş mira să facă aşa ceva.
Creşterile de taxe şi impozite, aproape inevitabile, vor duce la o inflaţie galopantă, când deja suntem campionii Europei la inflaţie.
Ne lovim iarăși de inconştienţa guvernanţilor, care aşteaptă să intrăm în categoria „junk”, pentru a face ceva pentru echilibrele bugetare ale statului.
Dar atunci vor plăti cu vârf şi îndesat inconştienţa actuală!
Se încarcă comentariile...
