Reformă aşa...de ochii lumii

Care reformă?

Sunt câteva chestiuni importante de pe agenda politică despre care nu s-a prea vorbit probabil din cauza isteriei cu Elena Udrea sau ajustiţiei televizatece are loc acum în Romania, toată lumea fiind hipnotizată de DNA şi de politicieni sau moguli arestaţi.

1. Schimbăm sistemul dar când vine vorba de acţiuni concrete, o dăm la întors.

Am urmărit promisiunile lui Iohannis înainte de a fi ales Preşedinte iar una dintre ele era schimbarea sistemului politic. Preşedintele a promis ca va negocia acest lucru cu clasa politică el însuşi fiind liantul între nevoile societăţii şi clasa politică.

Iniţiativa celor de la „Politică fara bariere” de a democratiza sistemul politic romanesc se pare ca a intrat în impas. Deşi reprezentanţii acestei iniţiative, formaţi din mai mulţi specialişti din ONG-urile româneşti, au avut o întâlnire cu preşedintele Iohannis, pe data de 10 februarie Comisia din Parlament care se ocupă cu legea electorală a dat un mandat de principiu pentru alegerea într-un singur tur a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene şi menţinerea actualelor praguri electorale la nivelul de 5%. Chestiile astea dacă vor fi aprobate nu pot îmbunătăţii procesul politic, iar normal ar fi sa se revină la alegerea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene în două tururi şi respectiv scăderea semnificativă a pragului electoral, atât pentru alegerile locale cât şi cele parlamentare. Asta dacă se doreşte schimbarea sistemului politic şi oarecum democratizarea sa. Dacă nu, mergem în continuare pe înţelegeri trasnpartinice.

Aici găsiţi Apel pentru o reformă adevărată a legilor electorale.

2. Ce facem cu banii confiscaţi?

Ideea e ca a aia care au furat, intră la închisoare, stau 2-3-5 ani şi după se întorc la averile lor, făcute prin fraude. Cui nu i-ar conveni să stea câţiva ani la mititica şi apoi să devină milionar în euro? ANAF pune în aplicare doar 10% din deciziile de confiscare. În 2014, peste 12 milioane de euro au fost recuperate de la infractori şi 416 imobile au fost sechestrate de DNA. EFOR propune înfiinţarea unei agenţii care să se ocupe de administrarea banilor sau bunurilor sechestrate. Urmăriţi filmuleţul de 1 minut al EFOR.

3. Camera Deputaţilor nepăsătoare la decizia Curţii Constituţionale

Este vorba despre decizia Curţii Constituţionale privind Ordonanţa traseiştilor. Decizia Curţii Constituţionale obligă Parlamentul să respingă ordonanţa şi să clarifice situaţia, ceea ce în cazul consilierilor locali şi judeţeni migratori (în număr de aproape 4.800) înseamnă pierderea automată a mandatelor. Primarii (552) de asemenea îşi vor pierde mandatul – dacă nu cumva Parlamentul ia decizia impopulară de a elimina definitiv din lege sancţiunea pentru migraţie, fără limită de timp. Probabil se doreşte o amânare şi o tergiversare a deciziei Curţii Constituţionale.În acest mod continuă decredibilizarea Parlamentului României: cu justificarea ridicolă „n-am avut timp să-mi fac tema”, Camera Deputaţilor adoptă tacit o OUG declarată neconstituţională de CCR, ceea ce este inacceptabil, indiferent de complicaţiile procedurale invocate.

Cei doi şefi ai Camerelor – Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu – decidenţi-cheie pe agenda de lucru a Parlamentului, se află moralmente în conflict de interese deoarece, prin partidele lor, sunt principalii beneficiari ai migraţiei politice locale: PSD a racolat prin OUG 55/2014 un număr de 436 din cei 552 primari care au migrat; iar dl. Tăriceanu, preşedinte al Senatului, şi-a înfiinţat de facto structuri locale de partid cu ajutorul OUG, trecând de la zero la 34 de primari. Sunt mari şanse ca Tăriceanu sa blocheze adoptarea unei soluţii în Senat, care este cameră decizională, tergiversând lucrurile în aşteptarea noilor alegeri locale din 2016.

Lumea nu a prea vorbit de chestiile astea, care zic eu sunt destul de importante, nu e aşa?

Editorial apărut pe www.gratieluimihailescu.ro