Reacție prezidențială dură, incorectă și cinică
0Reacția președintelui Iohannis, din 2 iunie, când a certat profesorii este incalificabilă. „Cum îndrăznesc să pună în dificultate examenele naționale?!”, a spus președintele Iohannis ce a considerat că nu mai există motive să se continue greva.
Mesajul președintelui este incorect și cinic. Este incorect că profesorii au obținut ceea ce au cerut – 400 lei net la salariu nu este deloc, dar absolut deloc, ceea ce s-a cerut. Mă îndoiesc că președintele Iohannis nu știe că s-a cerut ca salariul net al unui profesor debutant să fie la nivelul salariului mediu brut pe economie (aproximativ 6500 lei), pentru ca, pe această bază, la viitoarele calcule ale grilei de salarizare întregul sistem de educație să poată beneficia de o mărire proporțională.
Ce s-a obținut prin ordonanța, dată pe genunchi, din 1 iunie? Un profesor debutant va avea 2980 lei net, adică o creștere cu aproximativ 23 la sută. Guvernanții au mai promis ca în următorii ani să existe creșteri, astfel încât peste trei ani să se ajungă la nivelul de 6500 lei. Cu alte cuvinte, nu acum, ci peste trei ani se va fi rezolvat cererea ce a declanșat greva generală din educație.
Dincolo de incorectitudine, declarația președintelui Iohannis, reprezentant al unui clase politice învechite, arată, din păcate, și mult cinism. El îi face vinovați de consecințele negative ale acestei greve tocmai pe victime, tocmai pe cei care au de suferit de pe urma politicilor dezastruoase ale guvernului PSD-PNL. Mai mult, se aruncă anatema pe profesori – idee preluată imediat de presa obedientă de partid și de stat, cum că profesorii ar fi de vină pentru că se va îngheța anul școlar, că se pun în pericol examenele naționale și bacalaureatul etc. Cu alte cuvinte, profesorii, în loc să stea cuminți la catedră, și să își țină orele chiar și în condiții de salarizare de subzistență, lor le arde să facă grevă tocmai în perioada cea mai dificilă a unui an școlar.
Cinismul acestei poziții se vede ușor de orice om de bună credință: oare, profesorii sunt vinovați că au declanșat greva sau guvernanții? Oare, profesorii pot decide îmbunătățirea condițiilor de educație și de viață din sistemul de educație sau guvernanții? Mingea este, și a fost mereu, în terenul celor aflați la putere, care au responsabilitatea de a asigura salarii decente, nu de supraviețuire, condiții mai bine în școli, investiții în infrastructură, laboratoare sau biblioteci. Nu profesorii pot decide (deși, ar putea fi consultați) cu privire la măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității educației, ci guvernanții prin politicile publice pe care au responsabilitatea, și obligația, de a le implementa.
Intervenția președintelui arată o opoziție totală cu privire la bunul simț al celor care protestează și lipsa de bun simț a celor care guvernează. În loc să se ceară, de exemplu, o creștere a salariilor cu 300 la sută, așa cum ar trebui pentru ca profesorul să ocupe un loc demn în societate, s-a cerut mult mai puțin, tocmai din bun simț. Ani în șir, dascălii au fost duși cu vorba și amânați de la un an la altul cu privire la îmbunătățirea condițiilor din sistemul educativ. Guvernul, nici măcar legile, elaborate tot de cei de la putere, nu și le respectă – ar fi fost suficient, pentru început, să se aloce 6 la sută din PIB pentru educație și lucrurile s-ar fi îmbunătățit încă din 2011. Clasa politică învechită, în dispreț față de cultură, educație, știință, nici măcar nu a dat o eșalonare, un grafic al îndeplinirii acestei cerințe legale, astfel încât în câțiva ani să se fi ajuns la nivelul legal.
Să ne mirăm că suntem pe ultimul loc din Europa la toate capitolele? Să ne mirăm că violența este în creștere? Sau că lipsa educației sexuale face să fim pe primul loc la numărul de mămici eleve din toată Uniunea Europeană? Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, ar trebui să ne sperie ce va fi peste 2-3 decenii – atunci când se vor simți efectele educației din perioada actuală.