Războiul din Ucraina: Lumea pe din două. Articolul 280, Cod Penal

0
0
Publicat:

Nu a trecut decât ceva mai mult de o lună de la „entuziastul” vot – 87,05% - pentru includerea regiunii Herson în Rusia, că, uite, Kremlinul, descoperă că malul drept al Niprului este un pod prea îndepărtat.

FOTO Ministerul ucrainean al Apărării
FOTO Ministerul ucrainean al Apărării

Bucuria ucrainenilor și a taberei pro-Kiev, care avea nevoie, ca de energie electrică, de o victorie, acum, în prag de iarnă.

Tocmai când se stabilizaseră fronturile, pregătindu-se pentru îngheț.

Tocmai, cum spuneam, când se obișnuiseră locuitorii din marile orașe ucrainene cu mirosul de păcură al generatoarelor de curent.

Tocmai când primise și președintele Zelenski un Oscar, în custodie deocamdată, de la faimosul fost soț al Madonnei, actorul american Sean Penn, care, oricum, mai avea unul și era în căutarea unui oficiu de amanet prezidențial unde să lase pentru o vreme exemplarul cu numărul doi al statuii.

„Doar până la victoria finală”, a precizat el.

Termenul a părut rezonabil președintelui ucrainean, care a acceptat depozitarea.

Cu ocazia asta, Sean Penn a descoperit, de fapt de prin primăvară, și o nouă cauză nobilă pentru care să militeze. La fiecare doi-trei ani, are nevoie de una nouă.

FOTO Profimedia
FOTO Profimedia

Un Oscar ar fi trebuit să primească, totuși, și generalul rus Surovikin, comandantul operațiunii speciale, pentru rolul în filmul de foarte scurt metraj „Șefu', spune DA!”, în care el raportează că nu se mai poate trăi în dreapta Niprului, iar ministrul Șoigu îi dă replica: „Te cred. Hai acasă, cu bagaje, cu tot”.

Atâta trăire artistică, atât talent, greu de egalat!

De Oscar, nici vorbă, însă, rolurile bune sunt recompensate pe măsură doar în lumea civilizată.

Acum, gluma-i glumă, drama-i dramă.

FOTO Twitter
FOTO Twitter

Cum să explici cetățeanului rus, obișnuit cu victoriile militare, multe și dese, că, de această dată, s-a câștigat tocmai pentru că viteza de deplasare, pe roți și pe șenile, a trupelor proprii, a fost mai mare decât a inamicului?

Și cum să ții steagul sus, când tocmai l-ai coborât de pe catargul din fața administrației noii regiuni a federației?

Din această dilemă nu a putut ieși nici Andrei Norkin, un cunoscut realizator rus de emisiuni TV, moderator la canalul public, care, în final, a ales soluția evazivă:

„Dacă sprijin această decizie (de retragere de pe malul drept al Niprului, n.n.) și spun că ministerul apărării a acționat corect, înseamnă că, în mod public, fac apel ca integritatea teritorială a Federației Ruse să fie violată (chiar așa!), ceea ce mă trimite automat la articolul 280, paragraful 1, cod penal, care îmi oferă câțiva ani de pușcărie”.

„Dacă nu sprijin această decizie și spun că ministerul apărării a greșit, înseamnă că discreditez, în mod public, forțele armate, articolul 280, paragraful 3, cod penal. Tot câțiva ani de pușcărie”.

„Nu vreau să merg la închisoare, deci nu vă spun nimic. Continuăm după publicitate”.

Dincolo de dilemele retragerii, se manifestă o tendință: aceea de a da o nouă viață bancurilor din vremea din urmă a Uniunii Sovietice.

Perioada în care aveai cel puțin libertatea de a transfera în bancuri supărările pe care nu le puteai exprima public.

Nu mai mergeai la închisoare, ca în anii '20, '30, '40, '50, '60, parcă și '70, dar nici altceva nu câștigai.

Sau, poate, mergeai și la închisoare, dacă e să ne luăm după următorul banc:

„Un judecător iese din biroul său râzând în hohote. Un coleg îl vede și îl întreabă: De ce râzi? El răspunde: Tocmai am auzit cel mai bun banc. Colegul insistă: Nu mi-l spui și mie? Judecătorul răspunde: Nu pot, tocmai l-am condamnat la zece ani închisoare pe cel care mi l-a spus.”

Bancurile rusești despre război sunt amare, cele ucrainene sunt persiflante.

Poate lucrurile se vor schimba și în modul în care rușii și ucrainenii fac haz de necaz.

Pentru că războiul a devenit din ce în ce mai greu de explicat, chiar de luat în serios.

Desigur, evoluțiile sunt tragice, sute de oameni pier zilnic, neînregistrați decât statistic de media și trecuți, de fiecare parte, mai ales la inamic.

Dar obiectivele operațiilor militare, discursurile politice justificatoare, se schimbă de la o săptămână la alta, fiecare tabără luându-și prizonieră propria populație, pe care o alimentează cu sloganurile victoriei, ale succesului final, sau cu justificările unor retrageri, întotdeauna „provizorii”, întotdeauna „necesare”.

Cauza e dreaptă pentru fiecare, dar sunt aceste mici detalii, bătăliile pierdute, distrugerile, suferințele, vreo sută de mii de pierderi de fiecare parte, conform generalului Mark Milley, șeful statelor majore ale armatei SUA, neinformat încă despre ce i s-a întâmplat la București unui ministru al Apărării.

Sunt detalii care încurcă frumosul discurs al liderilor politici.

Podul Antonovski FOTO Profimedia
Podul Antonovski FOTO Profimedia

 Până mai acum câteva săptămâni, rușii îi acuzau pe ucraineni că vor să distrugă podurile de peste Nipru, că încearcă să arunce în aer barajul de la Nova Kahovka.

Săptămâna trecută, cele trei poduri rămase intacte în regiune au fost distruse chiar de geniștii ruși, inclusiv celebrul, de acum, pod Antonovski.

Și nici stația hidroelectrică - da, aceea care, aruncată în aer, ar fi inundat Herson - nu se simte prea bine.

Aceasta în condițiile în care, nu foarte departe în amonte de acest baraj, începe canalul care alimentează cu apă Crimeea.

Adică tocmai rațiunea principală a părții ruse pentru ocuparea unui pod terestru între Donbas și disputata peninsulă din nordul Mării Negre.

Retragerea din Herson, combinată cu reîntoarcerea Rusiei în aranjamentul privind exportul de cereale de către Ucraina, dar și de către partea rusă, plus informațiile privind negocierile consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, purtate atât la Kiev, cât și pe „firul roșu” care încă mai leagă Washingtonul de Moscova, au creat o așteptare că se întâmplă ceva, ceva în direcția păcii.

Dar semnalele sunt contradictorii.

Rușii s-au retras din Herson, dar rachetele lor lovesc în continuare Nikolaev, adică exact în direcția de care par a nu mai fi atât de interesați.

Ucrainenii își clamează victoria în sud, a treia deja, după Kiev și Harkov, deși fiecare din aceste reluări de teritorii s-a făcut pentru că trupele ruse deja evacuaseră spațiul respectiv.

E ușor să reocupi teritorii, când apărătorii fug mai sănătos decât poți tu avansa.

Rușii sunt blocați în sud, dar continuă operațiile ofensive în est, în estul Ucrainei, adică, într-o zonă gri în care nu se mai știe cine ce controlează și care sunt granițele regiunilor pentru care s-a organizat referendumul de acum o lună.

Ucrainenii sunt euforici, dar, când vine noaptea, Kievul se scufundă în întuneric, la fel și alte mari orașe.

Este calmul de dinaintea furtunii?

Alegerile din SUA par a fi rezolvat unele din incertitudinile care puteau apăsa și asupra „dosarului ucrainean”.

Au rămas tot „ai noștri”, democrații de rit progresist, republicanii își pansează rănile și așteaptă momentul în care Trump va rosti întrebarea, așa, că trebuia să rostească cineva această replică: „Și tu, Ron (DeSantis, noua stea republicană din Florida, n.n.)?” 

SUA, prin Administrația Biden, are acum mâinile destul de libere ca să aleagă între cele două căi:

· continuarea sprijinului pentru Ucraina, ceea ce ar putea presupune și escaladarea lui, mai multe distrugeri, mai multe suferințe;

· dirijarea acestui conflict către o soluție negociată care, și aceasta, va mai necesita câteva luni de lupte, pentru că, oricum, pare-se, statisticile, mai au nevoie de argumente. Adică, știți dumneavoastră, pacea se obține prin suferință.

FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Meteorologia politică prognozează că, în ambele cazuri, va fi furtună în următoarea perioadă.

Cu probabile deplasări de curenți de toate felurile, de la est la vest, sau invers.

Cu acumulări pe fronturi largi și concentrări de fenomene (se poate înlocui cu cuvintele trupe, lovituri, tehnică...) în anumite zone.

Asta, ca să fie și un pic de incertitudine în această prognoză.

Până la urmă, însă, nu-i chiar atât de greu: ori una, ori alta.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite