PSD şi PNL vor să fugă de la guvernare înainte ca deficitul bugetar să le explodeze în faţă

Cam asta este explicaţia discuţiilor nesfârşite despre organizarea alegerilor anul acesta. Cererile ambelor partide sunt incompatibile, s-au purtat discuţii nesfârşite care astăzi e posibil să se încheie. Cu despărţire „amiabilă”!

Nu reducem cheltuieli, nu majorăm impozite

Mugur Isărescu explică simplu în ce situaţie se găseşte coaliţia de guvernare:

Nici să tăiem cheltuieli, nici să majorăm impozite. De unde atunci? Din exterior. Să ne împrumutăm în continuare.

Anul trecut România s-a împrumutat 203 miliarde de lei. Care s-au adăugat la multe alte împrumuturi făcute în ultimii ani.

Pentru 2024 sunt prevăzute împrumuturi de 181 miliarde lei, dar sigur această limită va fi cu mult depăşită.

În ianuarie 2004 statul s-a împrumutat cu 29 miliarde lei. Toţi aceşti bani, plus dobânzile foarte mari, trebuie restituiţi,  se rostogolesc an de an ca un bulgăre de zăpadă, care riscă să devină avalanşă. Ai datorii mari, te împrumuţi mai mult să le restitui, şi tot aşa. În cazul României, datoriile  se duc în deficitul bugetar, care depăşeşte mult nivelul de 3% din PIB aprobat de Tratatul de la Maastricht.

Problema este că nici banii europeni, din PNRR şi Fondul de Coeziune , nu vin dacă deficitul bugetar e mare. CE ne întreabă pe bună dreptate: ce faceţi cu banii de la UE, finanţaţi deficitul sau dezvoltaţi ţara? Iar banii de la UE au fost prevăzuţi în bugetul pe 2024 la capitolul cheltuieli de capital.

Bugetul pe 2024

Au realizat şi şefii PSD şi PNL că s-au îmbătat cu apă rece la construcţia bugetului. Veniturile au fost supraevaluate, cheltuielile subevaluate, în plus au fost mărite în decembrie şi ianuarie alte salarii bugetare, măriri neprevăzute în buget. Înţelegem acum de ce Marcel Boloș, ministrul de Finanţe, s-a dat la fund, a dispărut din spaţiul media.

În ianuarie  2024 ANAF a colectat la buget  37 miliarde lei, mai mult cu 5% faţă de ianuarie 2023, dar sub ţintele fixate de ministrul Finanţelor. Iar ianuarie este luna în care pensionarii şi mulţi alţi cetăţeni îşi plătesc impozitele la stat să scape de o grijă şi să beneficieze de reduceri.

Sigur că şefii Coaliţiei de guvernare sunt la curent şi cu încasările la zi în februarie, şi au decis, se pare, să lase guvernarea pentru a-şi salva rezultatele în multiplele alegeri din 2024.

Situaţia care-i îngrozeşte este să nu mai aibă bani de pensii şi salarii bugetare, iar România să devină nefinanțabilă, ca în 2010. Şefii de atunci s-au dus cu căciula în mână la FMI care le-a dat un împrumut mare, de 22 de miliarde euro, după ce au tăiat cu 25% salariile bugetarilor. Situaţia de acum este copie la indigo cu aceea din 2010.

Cum se şantajează reciproc PSD şi PNL

PSD vrea susţinerea PNL pentru alegerea lui Ciolacu în funcţia de preşedinte al României, deşi ştie sigur că PNL nu va accepta această cerere. La schimb, PSD refuză comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, cerută de PNL, ca o şansă pentru un scor cât de cât rezonabil la europarlamentare. În cazul în care, fără comasare, ar obţine sub 15%, se duc în cap şi la următoarele alegeri.

Discuţiile de azi sunt sortite eşecului, cu mare probabilitate. Ciolacu a anunţat deja, cu satisfacţie în glas, că dacă nu se înţelege cu PNL îşi depune mandatul la Cotroceni, acuzând PNL că nu le acceptă cererile, unele iraţionale.

În campaniile electorale, PSD şi PNL îşi vor arunca în faţă vina de a fi rupt coaliţia, sperând să câştige voturi demonizându-şi adversarul.

Cât au românii de pierdut într-o astfel de criză guvernamentală e uşor de înţeles. Nu există alte forţe politice care să formeze o majoritate parlamentară, guvern de tehnocraţi e greu de alcatuit, dar nu imposibil. Se pare că este cam singura soluţie la care va apela preşedintele Iohannis. Ca în situaţia guvernului Cioloș.