Protecționismul teoretizat de Trump, aplicat acum cu mult curaj de Joe Biden

Miercuri, președintele Biden a semnat un ordin executiv foarte interesant și novator ca intenție politică, semnalizând continuarea și dezvoltarea rapidă a unui uriaș conflict în zona tehnologică și în relații economice dintre țara sa și China: de acum înainte, sunt restricționate sever investițiile americane în sectoarele tehnologice „sensibile” (termen care desemnează în mod uzual ceea ce permite producția duală de materiale și echipamente civile sa/și militare), adică, în primul rând, zona semiconductoarelor, microelectronicii și tehnologiilor cuantice. Restricțiile acestea sunt programate să devină efective de la începutul anului viitor dar sunt și semnalul unei dorințe profunde a americanilor (ca și a europenilor) de a micșora sau chiar, în măsura în care așa ceva este posibil, să anuleze dependența extrem de importantă, deja la nivel strategic, față de China și multiplele sale produse din zona tehnologiilor de vârf.

Este o reacție nu numai la o presupunere teoretică sau un avertisment lansat de ani de zile de serviciile de informații.  Dependența aceasta este majoră, reală și în unele domenii este deja la nivel de amenințare strategică. Cel puțin asta afirma, în urmă cu puțin timp (v-am prezentat atunci mai pe larg conținutul raportului) un document publicat de Institutul australian de strategie politică (ASPI) în care se estima că China domină SUA în zona a cel puțin 37 din 44 „tehnologii de importanță strategică” și, chiar mai mult, a început deja să aibă un monopol mondial în unele dintre acestea. Ar fi vorba, spun australienii, despre comunicațiile pe 5G sau 6G dar și, foarte important, în domeniul bateriilor electrice, domeniu în care 60% din cercetarea de vârf se face în China.

Iată consemnarea grafică a raportului de forțe China/SUA în domeniul tehnologiilor de vârf:

Și, din aceeași sursă, clasamentul țărilor deținătoare de tehnologii de vârf:

Problema se complică exponențial datorită faptului că resursele necesare pentru noile tehnologii, în special pentru aplicațiile deschise prin folosirea intensivă a Inteligenței Artificiale lasă deschisă perspectiva unor nemiloase lupte pentru teritoriile unde se găsesc materiile prime de care au nevoie noile industrii. Iar China, deține o mare parte dintre acestea:

Confruntarea era oricum dramatică , dar ea s-a acutizat la un nivel critic deoarece piețe mondiale au înregistrat cu mare îngrijorările semnalele transmise de sectoarele financiar și bancar american, odată cu succesiunea, în doar câteva săptămâni, de decizii luate de marile agenții de rating, cea mai recentă fiind Moody’s care, luni, a scăzut cu un nivel notația a 10 bănci americane mici și mijlocii și a pus sub supraveghere șase mari bănci printre care Bank of New York Mellon, Us Bancorp, State Street, Truist Financial alături de Prosperity Bank, BOK Financial Corp, Pinnacle Financial Partners sau M&T Bank. În plus, a fost declarată „o perspectivă negativă” ăentru alte 11 bănci mari printre care Capital One, Citizens Financial și Fifth Third Bancorp. Foarte preocupantă situație după falimentul răsunător din luna martie al băncilor Sillicon Valley Bank și Signature Bank care, dacă vă amintiți, a provocat o criză de încredere importantă dar și, foarte grav, a deciziei de săptămâna trecută a celor de la Fitch care au scăzut nota de credit a Guvernului SUA.

În opinia mea, decizia luată acum de Președintele Biden era necesară deoarece vine să anunțe americanii se pregătesc pentru intrarea într-o cu totul nouă etapă de relații internaționale în care zidurile protecționiste vor deveni o realitate la care va trebui care va impune  statelor lumii – și în primul rând celor occidentale – să se adapteze dacă, într-adevăr, singurul lucru care ne-a rămas este acest război al resurselor care să definească supraviețuirea viitoare a uneia sau alteia dintre națiuni.

Deocamdată, țările vizate sunt China, Hong Kong și Maco dar s-ar putea să mai fie adăugat și altele într-o acțiune deocamdată unilaterală a americanilor care, cel puțin până în acest moment, nu s-au consultat cu aliații lor europeni care, totuși (UK și UE) semnalaseră intenția lor de a lua măsuri în aceeași direcție.

Loviturile se vor da, concomitent, pe toate piețele și vor afecta multiple procese industriale și nu numai în zona occidentală, căci giganți industriali chinezi, Alibaba, Bytedance sau Tencent au comandat cipuri Nvidia din SUA în valoare de miliarde de dolari...ce se va întâmpla în viitor cu fluxurile comerciale în cazul în care restricțiile de acum se vor extinde?

S-ar putea să existe o logică de confruntare după ce se va vedea extensia viitoarei configurației BRICS+ care, așa cum pare logic, va împărți lumea în două segmente concurențiale. Bătălia, de altfel evidentă, a început deja și este nemiloasă deoarece prima miză sunt bateriile pentru automobilele electrice: cine deține cheia fabricării unor baterii ușoare, ieftine și cu o durată mai mare de viață va avea capacitatea de a ocupa piețele imense de desfacere, aproape nelimitate, care, deocamdată, sunt primul avantaj strategic al BRICS+. Piețele sunt în așteptare și devin din ce în ce mai sensibile la orice semnal politic în domeniul economic, reacționând fulgerător și provocând adevărate cutremure cum a fost cazul, zilele trecute, cu decizia mult prea rapidă a guvernului Meloni de a propune super-taxă pe mega-profiturile băncilor, retrasă în mai puțin de 24 de ore, modificată fundamental sub presiunea mecanismelor financiare locale , europene și nu numai.

Asta este harta de perspectivă, pesemne că în imediat vor fi primite doar câteva țări, numele cele mai des pomenite fiind Arabia Saudită, Iranul, Egiptul, Indonezia, Argentina, Algeria...suficient pentru a avea o idee asupra următoarelor mize și a intereselor aflate în joc. Pe noi problema ne interesează teoretic deoarece nu mai avem capacități de producție în zona tehnologiilor de vârf, blocați cum suntem în bătăliile politice micuțe și fără orizont. Neînțelegând că, oricum, marea confruntare care se desenează la orizont ne va afecta oricum și ne prinde nepregătiți și fără programe de perspectivă pentru adaptarea la noile realități, inclusiv la războiul pe surse alimentare unde, odinioară, chiar am fi avut un început de șansă în competiția de supraviețuire.

Biden ia acest măsuri  de apărare. Pentru noi cine decide?