Preţuri mari pe piaţa naţionalităţilor
0Toate au un preţ. În unele ţări, chiar şi cetăţenia. În aceste state s-a format şi un sistem dual: imigranţii înstăriţi au acces, cei săraci rămân pe dinafară. Vin în Europa pentru o viaţă mai bună, pentru a se bucura de libertate, dar n-o fac înghesuiţi în ambarcaţiuni care ajung pe Lampedusa, ci la clasa business.
Deseori se îndreaptă către Malta, Portugalia sau Spania. Nu sunt deloc demni de milă, ci dimpotrivă. Sunt milionari din state non-UE, care doresc să circule liber prin Europa.
Programe care oferă investitorilor străini posibilitatea obţinerii cetăţeniei există de multă vreme în Europa. Marea Britanie este una dintre primele ţări care a elaborat un asemenea proiect. Din 2012 până în prezent, concurenţa a crescut: numeroase state europene luptă pentru atragerea imigranţilor. Pe „piaţa naţionalităţilor", preţurile sunt din ce în ce mai mici, iar condiţiile de obţinere a cetăţeniei tot mai puţine.
„Viza de aur" e criticată
„Trebuie făcută deosebirea între viza acordată investitorilor şi aşa-numitul program Citizenship for Sale. Programul de acordare a vizelor pentru investitori prevede condiţii de imigrare mai simple pentru cetăţenii înstăriţi din state terţe. Citizenship for Sale e un program de vânzare a naţionalităţilor”, afirmă Katharina Eisele, de la Centrul European pentru Studii Politice (CEPS) din Bruxelles.
În 2013, guvernul maltez a lansat o iniţiativă legislativă intitulată „Individual Investor Program“ prin care contra unei anumite sume de bani poate fi obţinută cetăţenia. Conform acestei legi, persoana proaspăt naturalizată nu trebuie să fii locuit pe teritoriul Maltei înainte de depunerea cererii.
Celelalte state membre ale UE au reacţionat imediat. „Portiţa malteză” nu e deloc în conformitate cu regulile generale de acordare a cetăţeniei. Trebuie să existe o legătură reală între ţara adoptivă şi străinul care-i solicită cetăţenia, a spus comisarul european pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding. În cele din urmă, Malta a fost nevoită să impună o şedere minimă de 12 luni pe teritoriul insulei înaintea acordării cetăţeniei.
Malta - un caz izolat?
În ultimii ani, şi Portugalia, Spania, Ciprul sau Bulgaria au introdus programe de imigrare pentru investitori. În Spania şi Portugalia, acesta poartă numele "Viza de aur". În Portugalia, preţul vizei constă în achiziţionarea unui imobil în valoare de cel puţin o jumătate de milion de euro.
7 zile de şedere pe teritoriul ţării în primul an, 14 zile în cel de-al doilea şi cam atât. După 5 ani, proprietarul imobilului primeşte drept de rezidenţă permanentă. În cel de-al şaselea an, investitorul poate cere cetăţenia portugheză.
După încheierea procesului de naturalizare, persoana poate face ceea ce doreşte cu proprietatea deţinută în Portugalia.
O altă posibilitate de obţinere a cetăţeniei portugheze ar fi depunerea sumei de 1 milion de euro la o bancă autohtonă sau înfiinţarea unei firme cu cel puţin 30 de angajaţi. Totuşi, până acum, nu a fost depusă nicio cerere de viză venită din partea unui investitor străin care într-adevăr a reuşit să creeze locuri de muncă, nota în luna aprilie 2014 ziarul Público.
Viza scumpă scoate ţara din criză
În Portugalia, programul „Viza de aur” a demarat în octombrie 2012. Ţara era grav afectată de criză. În ziua de azi, cel puţin pe piaţa imobiliară, se face simţit efectul pozitiv al „vizei de aur”. În 2013, Portugalia a acordat 576 de permise de şedere.
În primul semestru al anului 2014, numărul imobilelor cumpărate de străini s-a dublat, spune Vanessa Lima, reprezentantă a companiei imobiliare „Portugal Property”: „În prezent, Asia este regiunea pe care ne concentrăm. O parte însemnată din cereri provine din această zonă.”
Celor care nu-şi permit investiţii în Europa le rămâne drumul pe mare. Iar pentru imigranţii care reuşesc să pună piciorul pe vechiul continent, probabilitatea de a-i întâlni pe cei sosiţi la clasa business în avioane luxoase e destul de mare.
Nu puţine vile din Malta, Portugalia sau Spania sunt construite de refugiaţii a căror aventură europeană a început pe Lampedusa (în fotografia din dreapta sunt refugiaţi pe Lampedusa).
Autoare: Shora Azarnoush, Claudia Stefan
Redactor: Ovidiu Suciu