Preşedinţia Consiliului UE: Ce vor coordona miniştrii români? (I)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Am constatat că Guvernul României este bine pregătit pentru 
preşedinţie. Este un moment deosebit, pentru că la 1 ianuarie România va
 fi membră a UE de 12 ani“ - Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (Bruxelles, 5 decembrie)
„Am constatat că Guvernul României este bine pregătit pentru preşedinţie. Este un moment deosebit, pentru că la 1 ianuarie România va fi membră a UE de 12 ani“ - Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (Bruxelles, 5 decembrie)

De la 1 ianuarie, membrii Guvernului României vor prezida, timp de şase luni, lucrările structurilor sectoriale ale Consiliului UE. Astăzi, câteva date despre atribuţiile Consiliului Afaceri Generale, care are rol de coordonare, şi despre activitatea consiliilor din domeniile Justiţiei şi Afacerilor Interne, Afacerilor Economice şi Financiare, respectiv Afacerilor Externe.

Consiliul UE este organizat, pe domenii de activitate, în zece structuri distincte, dintre care Consiliul Afaceri Generale are rol de coordonare. Acesta gestionează activitatea pregătitoare a reuniunilor Consiliului European şi cooperarea politică intersectorială, în direcţii precum politica de coeziune, adoptarea bugetului european multianual, extinderea UE şi negocierile de aderare, precum şi, în contextul actual, negocierile privind Acordul de retragere a Marii Britanii din UE. Din Consiliul Afaceri Generale fac parte miniştrii pentru Afaceri Europene din statele membre, iar din partea Comisiei participă, la şedinţele care se desfăşoară de regulă cu o ritmicitate lunară, comisarul responsabil pentru relaţiile interinstituţionale.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este alcătuit din miniştrii Justiţiei, respectiv ai Afacerilor Interne şi se reuneşte o dată la trei luni. Este structura abilitată în materie de cooperare judiciară, atât civilă, cât şi penală, precum şi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, protejarea frontierelor şi gestionarea migraţiei. Potrivit tratatelor europene, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca beneficiază de condiţii speciale de cooperare în aceste domenii, anumite măsuri aplicându-li-se în mod specific. Iar atunci când vine vorba de legislaţia ce stă la baza Spaţiului Schengen, la lucrări participă, în formatul comitetului mixt, şi cele patru ţări care, deşi nu sunt membre ale Uniunii Europene, fac parte din acordul Schengen: Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechstenstein.

Unul din cele mai sensibile dosare în lucru vizează reforma politicii europene de azil. Preşedinţia austriacă a Consiliului UE, încă în desfăşurare, a pus accentul pe consolidarea Frontex (Agenţia UE pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă), pentru a putea răspunde mai eficient noilor provocări în materie de securitate.

ECOFIN este acronimul Formaţiunii Afaceri Economice şi Financiare a Consiliului, organism responsabil pentru coordonarea politicilor economice europene şi pentru normele în materie de fiscalitate şi reglementarea serviciilor financiare. Lunar, se reunesc miniştrii Economiei şi Finanţelor, împreună cu comisarii de specialitate. ECOFIN pregăteşte bugetul anual european şi poziţia UE la reuniunile din cadrul G20 sau cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. De asemenea, are un rol esenţial în adoptarea cadrului financiar multianual, pe care trebuie să-l decidă în unanimitate pe baza propunerii elaborate de Comisie şi după obţinerea aprobării din partea Parlamentului European.

Atenţia acestui important organism al Consiliului se concentrează şi asupra legislaţiei uniunii bancare – sistem de supraveghere şi rezoluţie bancară la nivelul UE, bazat pe: un cadru unic de reglementare aplicat tuturor celor 8300 de bănci europene (cadrul cuprinde şi sistemul de garantare a depozitelor); mecanismul unic de supraveghere bancară (rol ce revine Băncii Centrale Europene - BCE); mecanismul unic de rezoluţie (pentru băncile aflate în dificultate). Pe agenda Consiliului se află, în prezent, norme suplimentare propuse pentru reducerea riscurilor şi protejarea depozitelor. Acest cadru financiar integrat – uniunea bancară – are un rol important în asigurarea stabilităţii financiare europene, pe baza concluziilor dureroase ale crizei economice.

Este un efort de reglementare demarat de Consiliul European încă din iunie 2012, o dată cu Raportul „Către o veritabilă uniune economică şi monetară“, prezentat de preşedintele Consiliului European şi elaborat în cooperare cu preşedinţii Comisiei, Eurogrupului şi BCE. Premisa de la care s-a plecat, în situaţia-limită de atunci, a fost aceasta: „Afirmăm că este imperativ să rupem cercul vicios dintre bănci şi datoriile suverane“, după cum se arăta în deschiderea Declaraţiei reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012.

Consiliul Afaceri Externe (CAE) are în sfera sa de competenţă politica externă, de apărare şi securitate, comerţul şi cooperarea pentru dezvoltare şi ajutor umanitar pentru state terţe. Este singura structură care nu e prezidată de reprezentantul statului ce asigură preşedinţia. Singura excepţie de la această regulă sunt discuţiile referitoare la politica comercială comună. În rest, coordonarea este asigurată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, sprijinit de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). CAE se reuneşte cel puţin o dată pe lună, având ca obiectiv asigurarea unei poziţii unitare a UE în materie de politică externă şi de apărare.

Temelia acestei cooperări este definită de „Strategia globală a UE pentru politica externă şi de securitate“, prezentată de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant în exerciţiu, în iunie 2016. Ulterior, la Summit-ul de la Bratislava, din septembrie 2016, liderii europeni au decis să consolideze cooperarea în aceste domenii, după care, în decembrie 2016, Consiliul European a aprobat, pe baza Strategiei globale, Planul de punere în aplicare privind securitatea şi apărarea. Acest plan se axează pe trei priorităţi strategice: răspunsul la conflictele şi crizele externe, consolidarea capacităţilor partenerilor şi protecţia UE şi a cetăţenilor săi. Unul din paşii esenţiali a fost făcut în iunie 2017, prin lansarea cooperării structurate permanente pentru întărirea apărării şi securităţii europene (PESCO), la care şi-au anunţat participarea 25 de state membre, excepţie făcând Marea Britanie, Malta şi Danemarca.

- va urma -

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite