Premierul Ciolacu, atac la fostul premier Ciucă: „nu se mai putea haosul care era”. „Nu sunt Harry Potter”

În ultimul interviu la Europa FM, Marcel Ciolacu pasează răspunderea actualei situaţii bugetare pe umerii lui Nicolae Ciucă, fostul premier: „Nu se mai putea haosul care era. Măsurile trebuiau luate la prima avertizare a Comisiei, din martie”.

 În martie premier era Nicolae Ciucă, iar ministrul de Finanţe Adrian Câciu, de la PSD.

La întrebarea de ce nu a făcut rectificare bugetară, premierul Ciolacu răspunde:

„Rectificările ar fi fost ceva care nu ţine cont de realitate, ar fi ţinut cont de execuţii şi de negocieri cu fiecare ministru.” „Totul este transparent. Eu nu am intervenit şi nu am propus nicio cheltuială din Fondul de rezervă al Guvernului. Toate cheltuielile au fost propuse de ministere şi fiecare ministru şi-a prioritizat plăţile”.

Premierul minte. La câte fonduri cereau miniştrii, sigur că nu se găseau banii ceruţi. Prioritizarea a făcut-o  Ciolacu, care ţinea în mâna pixul FRG (Fondul de Rezervă al Guvernului).

Se  pune întrebarea: s-a mai ţinut cont de legea bugetului de stat pe 2023? Nu, FRG şi voinţa lui Ciolacu au luat locul legii bugetului de stat. Ceea ce este complet ilegal, iar parlamentul ar trebui să ceară socoteală premierului. N-o face, pentru că alianţa PSD-PNL are majoritate absolută.

Rectificările asta făceau: adaptau  legea bugetului de stat la cerinţele nou apărute în finanţele ţării, Şi plasau cheltuielile bugetare într-un cadru legal, nu la voia unui singur om, fie el şi premierul ţării. Rectificările, de obicei promovate prin OUG,  erau apoi dezbătute şi controlate de parlament, de Curtea de Conturi şi de alte instituţii interesate. Acum nu se mai întâmplă aşa ceva. Pixul lui Ciolacu a devenit legea bugetului de stat. Ca într-un stat totalitar!

„Nu sunt Harry Potter. Mă numesc  Marcel Ciolacu”

Ciolacu: „Deci va trebui ca la nivelul ministerelor de linie să înceapă lucrul și pentru noua lege a salarizării, care nu face obiectul anului 2024”.

Înţelegem că analizele, pregătirile  şi redactarea legii salarizării nici nu au început măcar. Ministerul Muncii a fost ocupat cu legea pensiilor şi a amânat sine die legea salarizării bugetarilor. Nici ministra PSD a Muncii nu e Harry Potter!

Ministrul Ligia Deca şi chiar premierul Ciolacu au promis, după greva profesorilor din luna mai, că de la 1 ianuarie 2024 vor fi mărite salariile profesorilor, chiar în absenţa legii salarizării. Acum s-a schimbat socoteala privind salariile profesorilor. Oricum guvernul nu are bani pentru aceste majorări.

Într-un punct de vedere la iniţiativa a doi parlamentari de a creşte salariile profesorilor înainte de legea salarizării, printr-o lege specială, guvernul a spus:

Creșterea propusă în inițiativa legislativă s-ar face într-o singură tranșă, ceea ce “generează impact suplimentar, față de cel generat de aplicarea noii legi de salarizare a personalului din sectorul bugetar, situație care poate conduce la dificultăți în asigurarea fondurilor necesare implementării inițiativei legislative începând cu 1 ianuarie 2024”.

 Guvernul invocă și un “caracter discriminatoriu în raport cu personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ, precum și cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar, ceea ce poate conduce la solicitări similare din partea acestora”.

Marcel Ciolacu: „Legea salarizării este în cererea de plată numărul 4, la fel ca și reforma fiscală. Părerea mea e că va avea aplicabilitate din 2025. Nu știu dacă de la începutul anului sau de la jumătate”. Aşa ca adio majorări salariale de la 1 ianuarie 2024, nici pentru profesori şi nici pentru altă categorie de bugetari. Cum vor reacţiona bugetarii din Sănătate, Educaţie, din alte domenii care au fost amăgiţi că vor primi salarii mărite?

Şi secretarul se stat, Sorin Ion, avertizează că simpla creştere a salariilor profesorilor nu este o soluţie.

„dacă mâine dublăm salariile, nu înseamnă că de a doua zi se dublează și calitatea muncii. Pentru asta trebuie cel puțin o generație”.

Greşeşte secretarul de stat. Soluţia nu este să treacă o generaţie, ci să legi salarizarea profesorilor, a bugetarilor în general, de performanţa la locul de muncă. În cazul profesorilor, performanţa este măsurată prin progresul şcolar al elevilor lor.

Premierul Ciolacu se vede  între riscul  pierderii fondurilor UE în cazul depăşirii deficitului bugetar convenit cu CE, şi scandalul generat de bugetari care se văd fără măriri de salarii în condiţiile unei inflaţii mari. Cum creşterea economică a României este în scădere, economia mondială nu are nici ea perspective strălucite, împrumuturile României se fac la costuri foarte mari care trebuie acoperite tot din bugetul de stat, premierul Ciolacu este sub maximă presiune.

Vom vedea legea bugetului de stat pe 2024 cum încearcă să rezolve toate aceste cerinţe extreme şi contradictorii.