Premierul Ciolacu 2 şi-a schimbat părerea despre bugetari. Urmează concedieri de funcţionari

Şi în privinţa bugetarilor Ciolacu a învăţat din greşeli. Iată ce spune acum:

„În prezent, funcționarul public a devenit similar cu cornul abundenței. Așa arată raiul oricărui angajat din România: multe zile de concediu pe an, salarii mai mari ca la privat, sporuri fără niciun criteriu de performanță și garanția că aproape nimeni nu te poate da afară, indiferent dacă îți faci treaba sau nu. Aceste lucruri trebuie să înceteze”.

FOTO Inquam Photos

I-au trebuit 3 ani să afle aceste adevăruri. Cam mult. Putea să citească presa independentă şi afla mai repede.

„După 35 de ani de la Revoluție, percepția publică și, deseori, chiar adevărul este că nu te angajezi la stat decât dacă ai o pilă. La un ministru, la un primar sau la un șef de instituție. Fix ca în comunism”.

Cine vorbește! El a pus la Justiție ca ministru un avocat susținut de Olguța Vasilescu, a păstrat miniștrii din vechiul guvern pentru ca erau  pile ale șefilor de filiale PSD. Ceilalți fac si ei ce văd că face premierul!

Ciolacu şi Ciucă conduc de 3 ani guvernul României şi menţin ţara ca în comunism. Ce măsuri au luat pentru a schimba situaţia descrisă? Au aşteptat alegerile, şi apoi spun românilor adevărul. Din păcate pentru români, e prea târziu.

În anul 2000 România avea 800.000 de bugetari. Cu tot cu profesori, medici, militari, poliţişti. Astăzi, în epoca digitalizării, România  are 1,3 milioane de bugetari, din care 700.000 reprezintă funcţionarii din administraţia publică centrală şi locală. Sunt cifre seci, luate de la INS, nu le poate contrazice cineva.

Consecinţe. Trăim din împrumuturi, CE nu ne mai dă bani să-i dăm în salariile bugetarilor. La ultima plata a fondurilor din PNRR, România a primit 37 milioane de euro, pentru că nu a îndeplinit ţinte şi jaloane din PNRR. Germania a primit 13,5 miliarde de euro, Italia  8,7 miliarde de euro, Portugalia  2,9 miliarde de euro, Cehia  1,7 miliarde de euro. Cifrele spun iarăşi totul.

Guvernul Ciolacu 2 s-a trezit din pumnii agenției Fitch și a presei independente

Din păcate, prea târziu. Costurile vor fi imense. În 2024 veniturile au fost supraevaluate, pe o presupusă creştere economică de 3,5%. Care în final s-a dovedit a fi doar 1%. Situaţia economică în Europa, în ţări mari, precum Germania, Franţa, Italia, nu este deloc roză. Şi afectează şi economia României. Să vedem ce a înţeles guvernul Ciolacu 2 din acest context european la alcătuirea bugetului pe 2025. Tot cu vise exotice va construi acest buget?

Din OUG „trenuleţ”, care va fi adoptată pe 27 decembrie, rezultă că a înţeles dezastrul rezultat din dezmăţul bugetar din 2024.

Cea mai gravă prevedere a OUG trenuleţ, ieşită pe surse în spaţiul public, este următoarea:

Art. VI – (1) În anul 2025, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Adică, dacă cheltuielile de personal aprobate prin buget sunt mai mici decât în 2024, ordonatorii de credite, adică şefii instituţiilor şi autorităţile publice, reduc numărul de bugetari până se încadrează în cheltuielile de personal prevăzut în bugetul pe 2025. Dar cum dau afară bugetarii în plus? Legile şi contractele colective de muncă fac extrem de dificil acest gen de concediere. Vom vedea ce modificări legislative va aduce parlamentul.

Apoi, după ce criterii sunt păstraţi unii bugetari şi concediaţi alţii? Nu există standarde de performanţă şi evaluarea anuală a bugetarilor pentru a păstra pe cei valoroşi. Dar pilele şi protecţia venită de sus, pe linia clientelei politice, vor conta?

Grea problemă, dar riscul de a rămâne fără finanţarea prin împrumuturi externe îi va împinge pe guvernanţi la gesturi extreme.

Nu se indexează pensiile de la 1 ianuarie 2025:

Art. XV – (1) Prin derogare de la prevederile art. 84 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii în anul 2025 valoarea punctului de referinţă se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, valoarea punctului de referinţă se menţine la nivelul de 81 lei.

Este foarte puţin probabil ca după intrarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, valoarea punctului de pensie să crească. Nici să scadă, pentru că există principiul constituţional ca un drept câştigat să nu poată fi luat înapoi.

OUG „trenuleţ” are în varianta ajunsă la presă 36 de articole, dar nu se specifică suma economisită din aplicarea ei. Au mai fost şi alte „trenuleţe” care n-au rezolvat deficitul bugetar. Erau vise exotice ale guvernanţilor.

Menţinerea veniturilor bugetarilor la nivelul lui decembrie 2024 nu ajută cu prea mult. Punctul esenţial va fi bugetul de stat pe 2025, care ne va da indicaţii mai precise despre ce are de gând să facă guvernul României, ca să scoată ţară din groapa în care tot el a băgat-o. Contează comportamentul noului ministru de Finanţe, ori se face preş în faţa premierului, ori anunţă clar şi sec populaţia în ce situaţie ne aflăm.

Programul de guvernare

În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%.

Reducerea agenţiilor cu 25% nu înseamnă reorganizare şi mutarea salariaţilor în alte instituţii. Deşi, la desfiinţarea celor două ministere prin comasare cu alte două ministere, aşa s-a procedat. Dacă aşa se va proceda în continuare, deficitul bugetar creşte sau rămâne la fel, poate înţelege şi Ciolacu 2 acum, nu mai târziu,  din greşeli.

Altă prevedere:

„Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);

Aceeaşi întrebare. Comasare înseamnă păstrarea numărului de bugetari ce rezultă din suma serviciilor comasate? Şi unde este reducerea atunci? Apoi, la nivel teritorial înseamnă în fiecare judeţ? Adică fiecare minister are dreptul la cel mult 82 de servicii deconcentrate? Iarăşi nu apare vreo reducere semnificativă.

„Implementarea unor mecanisme de motivare financiară sau non-financiară pentru cadrele didactice, bazate pe performanță, la nivel școlar, județean și național.”

I-a mai cerut Ciolacu si Ligiei Deca criterii de performanță in educație, ca bază a salarizarii diferențiate. Nu s-a intamplat nimic. Ce ne asigură că se va intampla acum? Nimic! Premierul Ciolacu n-a luat nicio măsură împotriva miniștrilor care nu asigurau implementarea programului de guvernare. Nu va lua nici acum!

Esenţial este să vedem pe ce venituri se bazează viitorul buget de stat pe 2025, pentru că în funcţie de aceste venituri se calibrează şi cheltuielile. Dacă iar ne furăm căciula, şi ne bazăm pe venituri fantasmagorice, sfârşitul va fi unul singur: rămânem fără bani de pensii şi salarii şi apelăm la FMI. Aceasta este „sabia lui Damocles” care atârnă deasupra lui Ciolacu. Înțelege el aceste lucruri?