Posibile consecinţe dramatice ale amnistiei şi graţierii

Sunt tot mai multe semne că în creuzetele puterii se coace de-o amnistie şi o graţiere. Şi nu oricum, ci în forma cea mai perfidă cu putinţă, prin OUG. Perfidă, pentru că se aplică imediat după apariţia în Monitorul Oficial, scoate din joc parlamentul, preşedintele, CCR, dezbaterea publică, opiniile specialiştilor din justiţie, fără ca Avocatul Poporului să intervină.

Chiar şi o oră dacă stă în Buletinul Oficial, OUG de amnistie şi graţiere se aplică şi nu mai poate fi întoarsă, pentru că în materie de pedepse penale se aplică legea mai favorabilă inculpaţilor şi condamnaţilor.

Şi nu e vorba doar de scoaterea din închisoare a mii de infractori. Ci şi de încetarea imediată a proceselor şi anchetelor în care beneficiarii de amnistie sunt acum implicaţi, se albesc cazierele, astfel încât toţi hoţii şi corupţii se pot întoarce la butoanele puterii, de unde vor continua sifonarea banilor publici, aşa cum au făcut înainte de a fi anchetaţi, trimişi în judecată, condamnaţi.

O variantă mai puţin toxică ar fi ca amnistia să nu se refere la faptele de corupţie şi la cele asimilate acestora, la fapte care implică violenţă, viol, omoruri şi altele asemenea. Dar de ce s-ar da peste cap guvernanţii să scoată din puşcării găinarii? Doar ca să elibereze penitenciarele? Greu de crezut.

Nu ştiu dacă aceia care se gândesc la amnistie şi graţiere au evaluat, cât de cât, consecinţele acestei decizii. M-aş mira, şi pentru că presiunea în favoarea amnistiei din partea corupţilor este formidabilă, şi pentru că timpul trece şi scadenţele se apropie în cazul multor personaje importante.

Chiar şi o parte din electoratul PSD nu va privi cu ochi buni această măsură juridică, la gândul că hoţiile vor limita bruma de bunăstare promisă în campanie de către PSD. Iată câteva consecinţe probabile, iar unele chiar sigure.

Reacţia populaţiei. Am impresia că este subapreciată. Într-o societate umilită, traumatizată, zdruncinată, cotropită de corupţie, în care persistă credinţa că trăim prost din cauza corupţilor, o astfel de măsură de readucere a corupţilor la butoanele puterii şi la „mierea” bugetară nu are cum să rămână fără reacţie. Posibil violentă.

Este vorba şi de un puternic detonator emoţional, similar celui rezultat din tragedia Colectiv. Au mai fost şi alte ocazii în care opinia publică s-a manifestat puternic, obligând miniştri să-şi părăsească posturile.

Majoritatea intelectualilor şi instituţiile de presă, mediul online, şi-au manifestat deja o puternică reacţie negativă la posibilitatea amnistiei. Şi încă nu e clar dacă va fi promovată prin OUG, şuntând toate celelalte instituţii importante ale statului. Situaţie în care reacţia negativă a populaţiei va fi cu atât mai violentă.

Riscul reapariţiei în societate a unei falii adânci, de nerezolvat, radicalizarea societăţii româneşti în partizanii şi adversarii actualei puteri, vor fragiliza şi mai mult eforturile pentru o Românie echilibrată, capabilă de progres, cu forţele importante ale ţării trăgând în aceeaşi direcţie.

Reacţia magistraţilor. Deja se anunţă a fi negativă. Toată munca de 10-12 ani a magistraţilor se anulează într-o noapte, dacă majoritatea corupţilor şi hoţilor din instituţii scapă şi le râd în nas.

Magistraţii îşi păstrează toate atributele, inclusiv dosarele care au fost neglijate şi amânate. Ar începe o luptă formidabilă între magistraţii cinstiţi, verticali, incoruptibili şi politicienii corupţi. Beneficiind şi de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi, magistraţii nu se vor „preda” cu una cu două.

Şefii parchetelor nu pot fi schimbaţi fără semnătura preşedintelui Iohannis, aşa că e greu de presupus că vor fi scoşi din joc cu una cu două.

Peşedintele Iohannis. Şi-a manifestat deja opoziţia faţă de relaxarea luptei anticorupţie, faţă de o nouă lege de amnistie şi graţiere. Dacă va fi promovată prin OUG, fără ca preşedintele să aibă vreun cuvânt de spus, reacţia sa va fi cu atât mai vehementă şi poziţia şefului statului, având în spate 6,2 milioane de voturi, chiar nu poate fi ignorată. Condamnarea actualei structuri de putere din partea preşedintelui, deja vizibilă, se va accentua în mod dramatic, amintind de vremurile în care preşedintele Traian Băsescu proceda la fel, pe bună dreptate.

Reacţia partenerilor euroatlantici. Am văzut şi în alte ocazii, în marţea neagră de exemplu, că nu vor tolera o întoarcere a României cu 10-15 ani înapoi. Şi nu se vor limita la declaraţii.

Dacă România renunţă la statutul de stat de drept, principiu sfânt în lumea occidentală, participarea sa la structurile NATO şi UE va fi pusă sub semnul întrebării. Oricum, intrarea în Schengen, în zona euro, sunt mereu puse sub semnul întrebării din cauza incertitudinii că statul de drept funcţionează în România.

Să dai pe ascuns o OUG, peste noapte, fără dezbatere publică şi parlamentară, fără controlul altor instituţii, ar reprezenta bomboana pe coliva statului de drept din România. Veşnica lui pomenire!

Nu văd cum NATO şi UE ar rămâne fără replică la un astfel de act murdar, aşa cum n-au rămas indiferente în 2012, în marţea neagră, şi în alte ocazii. Ambasadele Germaniei, Olandei, SUA, Marii Britanii, Franţei, au intervenit prompt, inclusiv la parlament, când au constatat derapaje grave de la principiile şi esenţa statului de drept. Ar fi de mirare să fie acum altfel.

Mai mult. Un gest necugetat de tipul OUG de amnistie şi graţiere, ar putea reduce prezenţa militară americană în ţara noastră, ar putea afecta sprijinul prin fonduri nerambursabile şi de altă natură din partea UE, ar putea anula votul şi importanţa României în structurile UE, libera circulaţia a românilor în UE, poate chiar locurile de muncă pe care le ocupă acum românii din diaspora.

Oricum UE se simte vulnerabilă de lipsa de decizie în cazul Greciei, de exemplu, şi nu va mai tolera alte abateri de la principiile şi valorile care o conduc.

Este actuala putere pregătită să-şi asume astfel de riscuri?

O situaţie chiar mai simplă, accederea lui Jorg Heider, extremist austriac, în parlamentul şi guvernul Austriei, a dus la izolarea acestei ţări mai multe luni, până când Heider a fost eliminat din structurile de putere.

Un val de emigrare masiv. Vor fi destui tineri şi mai puţin tineri care-şi vor zice că nu mai e de trăit în ţara asta, cotropită de corupţie. Români performanţi, care ştiu limbi străine, cu conexiuni puternice în alte ţări, medici, ingineri, IT-isti, care vor simţi că nu mai este de trăit într-o ţară revenită sub cizma corupţiei şi a corupţilor, vor lua calea străinătăţii.

Cum ţări importante, Germania, Franţa, America duc lipsă de oameni performanţi, înalt calificaţi, nu va fi o problemă să-şi găsească rapid un job în ţări pe care oricum le cunosc, ca urmare a mobilităţii în spaţiul european.

Chiar şi multinaţionalele, antreprenorii români de succes vor fi tentaţi să-şi mute afacerile în alte ţări, pentru a nu se confrunta cu corupţia endemică revenită în forţă prin amnistierea şi graţierea corupţilor, cărora trebuie să le plătească comisioane grase.

Reorientarea României în plan geostrategic către Rusia. Actualii conducători ai României nu-şi ascund adversitatea faţă de ţările UE şi America, pentru că s-ar amesteca, chipurile, în treburile interne ale României.

Dragnea, Tăriceanu, Ponta, alţi politicieni au criticat şi critică multinaţionalele şi instituţiile UE care fac rău României, românilor, le afectează nivelul de trai şi bunăstarea. De exemplu, actuala putere doreşte să scape de MCV, dar Comisia Europeană nu este de acord cu ridicarea acestui mecanism de control şi verificare a justiţiei.

În cazul în care UE ar sancţiona România prin blocarea accesului la deciziile UE, prin alte sancţiuni, tripleta de conducere formală şi informală, Dragnea, Tăriceanu, Ponta ar fi foarte încântată să-i imite pe Dodon şi pe Erdogan. Voi nu ne vreţi, lasă că ne vrea Moscova şi Putin!

Nu cred că este nevoie de prea multe explicaţii asupra consecinţelor acestui gest, cei care am trăit în comunism, iar tinerii din cărţi şi mărturiile părinţilor, ştiu ce presupune această perspectivă.

În concluzie

Cei care se gândesc să adopte amnistia şi graţierea prin OUG (pe cale obişnuită, parlamentară, greu de presupus că va trece), să facă bine să cântărească toate consecinţele acestui act juridic, să nu se arunce într-o aventură cu final necunoscut, pentru că riscă să fie măturaţi de la putere.