Politica și economiile: De la urne, la piețele monetare europene
0Alegerile europarlamentare au trecut și au lăsat în urmă sentimente diferite în inimile europenilor: pentru unii, bucuria câștigării alegerilor de către formațiunea politică preferată, pentru alții, dimpotrivă - tristețe și dezamăgire, sau chiar indiferență. La fel și pentru candidați și partidele politice din care fac parte: pentru unii bucuria primirii unui procent important din voturi și, probabil, responsabilitatea pentru viitorul Uniunii Europene, surprindere și supărare pentru cei care nu au obținut rezultatele așteptate, iar pentru alții, poate că rezultatul nu a fost o surpriză, dacă sondajele din campania electorală au oferit previziuni corecte.
Rezultatul alegerilor nu are însă efect doar asupra sentimentelor celor implicați direct în acest proces, ci influențează și sentimentul investitorilor, adică percepțiile și atitudinile acestora cu privire la viitorul piețelor financiare sau la economie în general, evoluțiile politice fiind unul dintre factorii importanți pe care își bazează deciziile. Surpriza nu este pe placul investitorilor, ei preferând stabilitatea și predictibilitatea, ca noi toți de altfel. Ca dovadă, moneda europeană s-a depreciat față de dolarul american imediat după aflarea veștii că partidele aflate la guvernare în Franța și Germania, cele mai mari economii din UE, au fost întrecute de partidele de extremă dreapta în cursa pentru ocuparea unor fotolii confortabile în Parlamentul European.
Relația dintre evoluția valorii unei monede și procesul electoral pare destul de îndepărtată, însă trebuie să fim conștienți de faptul că orice indiciu cu privire la posibile probleme economice acționează direct asupra încrederii pe care o au investitorii în activele unei țări. Surprizele apărute după alegeri pot fi percepute ca un risc de instabilitate guvernamentală, modificările bruște de paradigmă politică având ca rezultat, de multe ori, schimbarea radicală a politicilor economice sau fiscale, cu efecte negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor. Nu mai vorbim despre conflictele care pot să apară după alegeri între susținătorii partidelor politice, ceea ce ar adânci și mai mult riscul politic.
Moneda națională și, în acest caz, moneda europeană, este influențată în mare măsură de politica monetară a Băncii Centrale, care îi poate modifica evoluția prin rata de referință a dobânzii și prin oferta de bani, precum și de inflație, care îi poate afecta puterea de cumpărare. În plus, asupra nivelului unei monede pot acționa și alți factori, printre care schimburile comerciale și încrederea în economie a investitorilor care, așa cum aminteam mai devreme, reacționează rapid la creșterea riscului politic, ceea ce poate slăbi moneda țării respective. Exemplele de reacții agresive ale monedei la riscurile politice nu sunt puține. Turcia a fost afectată de instabilitatea politică și tensiunile internaționale, care au dus la o depreciere semnificativă a lirei turcești, criza economică și politică din Venezuela a generat hiperinflație și deprecierea dramatică a bolivarului venezuelean, iar incertitudinea politică generată de Brexit a avut efecte semnificative asupra lirei sterline, provocând fluctuații majore în valoarea acesteia.
Revenind la moneda unică europeană, investitorii au manifestat un sentiment pozitiv cu privire la aceasta, ceea ce a condus la o poziție dominantă pe piețele valutare în ultimele săptămâni. În săptămâna de dinaintea alegerilor europarlamentare a mai avut loc un eveniment important pentru piețele financiare – anunțul Băncii Centrale Europene cu privire la scăderea sau menținerea dobânzii de referință. Mulți investitori au pariat pe o reducere a dobânzii, prima după o perioadă de 9 luni în care a fost menținută la 4%, ceea ce s-a și întâmplat, iar optimismul acestora a condus la o apreciere, în comparație cu dolarul american, cu aproximativ 3% față de nivelul minim atins în luna aprilie. Însă, lipsa unor indicii clare din partea BCE cu privire la direcția politicii monetare a generat o corecție imediată a raportului dintre euro și dolar, fiind așteptată și mutarea FED în privința dobânzii de referință, cu implicații asupra costului îndatorării în dolari.
Rezultatele surprinzătoare ale formațiunilor de extremă dreapta din marile țări europene și, mai ales, decizia total neașteptată a președintelui Franței de a dizolva Parlamentul și a declanșa procedura pentru alegeri anticipate, au slăbit și mai mult moneda euro. Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor, moneda unică a scăzut cu 0,5%, până la cel mai scăzut nivel din ultima lună, 1,0751 dolari, iar după anunțul lui Emmanuel Macron, a căzut până la 1,0738. Picajul euro a continuat și a doua zi, ”ajutat” și de aprecierea dolarului, ca urmare a îmbunătățirii neașteptate a pieței muncii din Statele Unite. Presiunea pe euro ar putea continua și în perioada următoare, având în vedere incertitudinea situației politice din Franța, unde vor avea loc alegeri la finalul lunii iunie, iar șansele de schimbare a regimului politic sunt foarte mari. De altfel, și agenția de evaluare financiară Moody's a avertizat că alegerile anticipate pot afecta ratingul Aa2 atribuit Franței, care oricum este cu o treaptă peste calificativele acordate de Fitch și S&P Global. Ratingul de credit acordat de cele trei agenții este un indicator determinant pentru costul împrumuturilor contractate de stat, o înrăutățire a acestuia fiind picătura care poate umple paharul pentru o țară care este, deja, îndatorată mai mult decât își permite, nivelul datoriei publice depășind, încă de pe acum, PIB-ul.
Iată ce efecte adverse poate avea riscul politic: deprecierea monedei euro cauzată de reorientarea investitorilor spre economii mai stabile, cum ar fi cea a Statelor Unite, întărind astfel dolarul; reducerea încrederii în capacitatea Guvernului de a continua politicile economice asumate și, implicit, scăderea ratingului de credit, adică un cost mai mare al împrumuturilor statului; scăderi ale prețului acțiunilor companiilor din anumite domenii, precum băncile, principalul creditor al statului.
Cursul de schimb EUR / RON nu a reacționat la veștile dinspre vestul Europei și nici la rezultatele alegerilor europarlamentare sau locale din România. Procentul obținut de partidele de extremă dreapta românești este mai mic decât în marile țări din UE, însă este de remarcat că au înregistrat cea mai mare creștere a voturilor din Uniune față de alegerile europarlamentare anterioare. Chiar dacă riscul politic nu este perceput la fel la noi în țară, cel puțin deocamdată, ne gândim, deja, la rezultatele alegerilor parlamentare din toamnă, care vor da României noul Parlament dar și Guvernul care va decide, din 2025, nivelul impozitelor, va gestiona deficitul bugetar și gradul de îndatorare și va alege proiectele în care se va investi, adică viitorul economic al țării în următorii ani.
Se încarcă comentariile...
