Poligamia salvează România!

Locuitorii din Savile Town sunt preponderent musulmani FOTO Daily Mail

Criza refugiaţiaţilor îngrijorează din ce în ce mai multă lume. Cei mai prăpăstioşi, adepţi ai teoriei conspiraţiei, văd în deplasarea convoiului cu imigranţi o adevărată campanie militară dusă de soldaţi ai Statului Islamic şi alţi jihadişti amatori. Mai mult se spune despre aceştia că ar fi finanţaţi de Soros şi alţi americani, ba chiar şi de Putin, care au cu toţii interesul să destabilizeze Europa.

Alţii mai echilibraţi şi demni de ascultat, vorbesc despre un fapt cât se poate de evident care trebuie analizat şi anume că după această „invazie”, eu i-aş spune o nouă „invazie”, bătrânul continent nu va mai arăta la fel. Se va produce o schimbare dramatică la nivelul structurii etnice şi religioase.

Să recunoaştem însă că acest subiect nu se discută de azi, de ieri, în media şi in cercurile intelectuale europene.  În romanul său „Supunere”, aş îndrăzni să-i spun profetic, Michel Houellebecq imaginează un viitor politic al Franţei cu un preşedinte musulman şi o coaliţie de guvernare în care cel mai greu cuvânt de spus îl au islamiştii.

Scenariul scriitorului francez nu se opreşte aici, întreaga Europă, după 2020 încolo, va fi condusă într-o formulă sau alta de către „Frăţia Musulmană”, lucru care ar aduce cu sine o metamorfoză de speriat a societăţii occidentale, spre o islamizare lentă, dar sigură.

În contextul crizei actuale a refugiaţilor, nu trebuie să discutăm doar despre pericolul utopiei lui Houellebecq, despre că faptul că Uniunea Europeană va deveni „Cetatea Semilunei”, cu templele educaţiei Sorbona sau Oxford închinate steagului musulman şi altele şi mai grozave. Trebuie să dezbatem în primul rând în ce măsură o Europă sleită material, dar mai ales spiritual va putea face faţă marelui EXOD Islamic.

În tonul uşor defetist al unor comentatori, pe care l-am văzut şi la venerabilul istoric Neagu Djuvara, se vorbeşte despre un fel de ireversibilitate a situaţiei, un val al istoriei în faţa căruia nu te poţi pune, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul invadării Imperiului Roman de către populaţii din Africa şi Asia, acum 2000 de ani.

Soluţiile politice de rezolvare a crizei refugiaţilor se discută încă, nu există o unitate de opinii la nivelul „establishment”-ului european, de aici confuzia, de aici panica. Unii ridică garduri în faţa refugiaţilor, alţii organizează manifestaţii de solidaritate.  Unii le plâng de milă, alţii îi condamnă ca pe violatori şi ca pe criminali.

Cumva justificabile poziţiile diferite de la ţară la ţară, chiar în cadrul UE politicianul are electoratul lui, cu musulmani sau creştini radicali, cu naţionalişti sau umanişti. Aşa că, să nu ne încredem în rezolvarea politică a crizei refugiaţilor, pentru că întorcându-ne la cartea lui Michel Houellebecq, presupusa venire la putere a musulmanilor s-a produs şi din cauza falimentului clasei politice europene.

Nici din punct de vedere spiritual Europa nu stă mai bine, Dumnezeu a fugit din catedrale, iar moscheele se deschid mai des decât magazinele MEGAIMAGE. Romancierul francez, chiar dacă într-un mod cinic şi pervers, pune această problemă.

Religia musulmană mai proaspătă, mai tânără, în contact cu creştinismul învechit sau ateismul demodat, va atrage din ce în ce mai mulţi adepţi, chiar din rândul elitei, pentru că în societatea lui Houellebecq convertirea îţi va oferi inclusiv un job mai bine plătit şi două sau chiar trei soţii.

La asta s-o fi gândit premierul Victor Ponta când a dat ok-ul construirii unei mari moschei la Bucureşti şi a unui centru universitar musulman? După un preşedinte neamţ, s-ar putea să avem mai repede ca Franţa un premier musulman, mai ales că relaţiile cu petromonarhii din Orientul Mijlociu au fost bine sudate în discotecile din Dubai sau Abu Dhabi.

Un adevărat vizionar: poligamia salvează România, pentru că, nu-i aşa, it's about economy!

PS: Romanul „Supunere” de Michel Houellebecq a apărut în 2015 la Editura Humanitas.