„Pe noi nu ne aduce nimeni cu autobuzele“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii sunt deja pe drum. Vara asta şi-au dat întâlnire la girafă. „La Girafă“. Diaspora ne-a spus cu ce gânduri vine acasă în august 2018.

O fotografie a făcut, marţi, turul Facebookului românesc: cozile de îmbarcare pe feribotul din Dover spre Europa erau pline de maşini care aveau arborat steagul României. Organizaţi pe cea mai cunoscută reţea de socializare, românii din Marea Britanie au pornit spre ţară unde şi-au dat întâlnire, pe 10 august, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu alţi români plecaţi să-şi câştige existenţa în străinătate.

Nu se ştie câţi vor veni. Iniţial şi-au propus să fie un milion. E greu de crezut că vor fi atât de mulţi. Deşi primul care a luat în serios potenţialul diasporei a fost tocmai cel împotriva căruia românii din străinătate vin să protesteze: partidul de guvernământ. Concret, prima reacţie a PSD a venit de la viceprimarul general al Bucureştilor, Aurelian Bădulescu, semnatarul deciziei prin care se interzicea organizarea mitingului din 10 august. Un milion de oameni ar perturba grav activitatea şi libera circulaţie în Capitală, a explicat, apoi, primarul general Gabriela Firea.

Au urmat retractări, aprobări, consultări şi, într-un final, cu două zile înainte de ziua mitingului, organizatorii iniţiali au anunţat că nu îşi asumă de fapt protestul, pentru simplul motiv că, deşi primarul Firea a anunţat în faţa presei că mitingul a fost aprobat, niciun document care să ateste aşa ceva nu a ajuns la organizatori. De altfel, vicepreşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni, Florin Ţiră, spunea de la primele şicane ale administraţiei bucureştene că protestul în sine nu va mai avea loc, dar că toţi românii din afara ţării care şi-au luat bilete de avion sau şi-au programat concedii acasă pentru prima parte a lunii august îşi dau întâlnire la Bucureşti, vineri, pe 10 august, în faţa clădirii guvernului. „La Girafă“.

Românii din UK

Sunt mai multe grupuri. Unii dintre ei s-au organizat încă dinainte de epoca Facebook. Altora le-a facilitat instrumentul tehnologic dezvoltat de echipa lui Mark Zuckerberg să se apropie şi să-şi transmită cele necesare – de la oferte de locuri de muncă şi locuinţe, până la asistenţă juridică şi ultimele ştiri din ţară. Ideea unui protest anti-sistem a apărut pe unul dintre aceste grupuri, imediat după anunţul mitingului cămăşilor albe, al susţinătorilor PSD. Iniţial era vorba despre o adunare a românilor la Londra dar, dintr-o discuţie într-alta, concluzia a fost că pentru a avea efect totul trebuie să se petreacă în Piaţa Victoriei din Bucureşti, povesteşte Mario Mocan, unul dintre cei care a mobilizat diaspora europeană. „La început a fost foarte greu. Lumea nu ne-a luat în serios, credeau că vrem faimă“.

Au bătut o vreme la uşi închise – însă, în anul 2018, impactul reţelelor de socializare este uneori mai puternic decât cel al mass-media tradiţionale. „Cel mai tare ne-au îndârjit afirmaţiile doamnei primar Firea, când nu ne-a dat voie să facem protestul. Oamenii nemulţumiţi de o anumită conducere sau un anumit sistem au dreptul prin Constituţie să protesteze“, spune Mocan.

Deşi, se pare, jignirile repetate la adresa celor din diasporă au fost adevăratul motor al mobilizării. Politicieni din zona puterii şi lideri de opinie apropiaţi acestora au folosit exprimări denigratoare la adresa românilor plecaţi să muncească, să studieze sau, pur şi simplu, să trăiască în afara ţării.

În câteva zile, oameni dn toate zonele profesionale, indignaţi de afronturile şi chiar injuriile transmise la adresa lor dinspre tabăra PSD+ALDE, au postat fotografii de la locul de muncă şi răspunsuri sarcastice la umilinţele auzite şi citite în ultimele săptămâni. „Ce campanie de denigrare agresivă s-a pornit împotriva românilor plecaţi in străinătate“, spune Gabriela Mirescu, consultant în afaceri publice la Fribourg, în Elveţia.

Erau, oricum, mulţi dintre ei, revoltaţi de la ultimele alegeri, când au fost trataţi cu dispreţ de angajaţii misiunilor diplomatice transformate în secţii de votare. Şi a mai fost şi episodul românului din Suedia, intrat în ţară cu numere de înmatriculare ce conţineau un mesaj anti-PSD şi împotriva căruia poliţia română a comis un şir lung de abuzuri, lăsând impresia că execută o comandă politică. Într-un final, s-a dovedit că nu existau temeiuri legale pentru sancţionarea suedezului, deşi vreme de zece zile poliţia română părea că nu mai are alte preocupări decât să inventeze legi pentru a face pe plac partidului de guvernământ.

„Un fleac. V-am trezit!!!“

Rămas temporar fără permis, Răzvan Ştefănescu, românul din Suedia, şofer profesionist de meserie, şi avocaţii acestuia au pus sub presiune poliţia rutieră şi au obligat conducerea Ministerului de Interne să dea dovada unei umilitoare necunoaşteri a legislaţiei. Supusă şi atenţiei continue a opiniei publice, poliţia română s-a împiedicat în propriile bâlbâieli, până a recunoscut că nu a avut niciun temei legal pentru şicanele aplicate lui Ştefănescu. „Un fleac. V-am trezit!!!“, le-a transmis suedezul conaţionalilor săi, după ce şi-a recuperat permisul de conducere.

Din Suedia vine la miting şi Dana Hering. Este asistent medical şi nu a plecat pentru a căuta un loc mai bun să profeseze. „Am plecat fiindcă m-am îndrăgostit, iar faptul că n-am fost obligată să plec a păstrat intact sentimentul de apartenenţă. Motorul meu este, pe de o parte, fiul meu şi mulţi alţi tineri şcoliţi în Vest care vor să se întoarcă, dar nu prea au cum într-o ţară condusă de un guvern mediocru, agramat şi fără viziune şi de o mână de penali şi corupţi, care nu s-ar dar înapoi să scoată România de pe traseul european din pură prostie sau ticăloşie. Iar implicarea celor din diaspora în viaţa ţării lor nu ar trebui să fie o surpriză sau o excepţie. Integrarea într-un loc nu înseamnă renunţarea la altul, oamenii sunt mobili. În diasporă suntem prea mulţi oameni ignoraţi de statul român, deşi sunt nevoi specifice şi care cer măsuri specifice: de exemplu, fenomenul copiilor lăsaţi în urmă de părinţii plecaţi la muncă“.

Raluca Teodora Filip nu este medic, dar are legătură cu sistemul de sănătate. Este din Teleorman, fiica unui cadru medical specializat în oncologie. A copilărit în incinta spitalului şi chiar a avut ea însăşi cancer, la vârsta de 28 de ani – aşa că şi-a promis că se va implica în beneficiul celor care luptă cu această boală. Locuieşte în Franţa şi vine des în ţară şi le ajută pe fetele de la „Dăruieşte Viaţa“, un ONG care şi-a propus să construiască, exclusiv din donaţii, un spital public de oncologie. Nu este prima oară când a venit să protesteze în ţară şi, mai mult, a făcut-o şi acasă la ea, la Alexandria, în fieful şefului PSD Liviu Dragnea. De ce o face? „Sunt cu sufletul aici, lângă familia mea şi lângă prietenii care ies de un an şi opt luni. Diaspora contribuie enorm la bugetul de stat, considerăm că avem dreptul de-a ne exprima opinia şi de-a ruga oamenii care nu ies să se implice, pentru că ei sunt cei afectaţi direct de guvernare. Diaspora îşi doreşte să motiveze oamenii să îşi ceară drepturile şi să lase frica de-o parte iar pe 10 august scriem istorie împreună!“, pare convinsă Raluca.

Ne vedem la girafă!

„Fizica povestită“ este cartea pe care Cristian Presură a găsit de cuviinţă să o scrie în limba în care a învăţat, pentru că a vrut să dea ceva înapoi ţării în care a crescut. Cercetător, inventator, la Eindhoven, în Olanda, este convins că „nu poate să mai existe o dihotomie între România şi noi, cei plecaţi, din străinătate. Se vorbea înainte despre cei plecaţi, care nu au mâncat salam cu soia. În lumea asta virtuală suntem conectaţi, ne pasă şi vrem să ajutăm unde putem“. Spune că nu a vrut să se lase acaparat de politica din România, dar l-a trezit ordonanţa 13. Şi are ceva de transmis tuturor românilor: „Se vorbeşte mult despre dat actuala clasă politică la o parte, dar lumea se întreabă ce poate fi pus în loc. Întotdeauna trebuie să votaţi, să spuneţi în ce direcţie vreţi să se meargă, chiar şi atunci când nu ai cu cine. Trebuie să faceţi oricum o alegere şi să o faceţi conştient – dar vă duceţi la vot, nu staţi acasă, vă duceţi la vot!“ Presură nu speră că acest miting va convinge pe cineva din cealaltă tabără – dar, în cele din urmă, se bucură că se va vedea cu prietenii, în Piaţa Victoriei: „Să nu uităm, nouă ne este greu să venim. Nouă nu ni se pun la dispoziţie autobuze. Nu ne ia nimeni din faţa casei ca să ne aducă acolo. Ne plătim avionul, ne aranjăm zilele, să le potrivim“.

De la Zürich, unde se protestează împotriva modificării legilor justiţiei încă din ianuarie 2017, a venit special pentru evenimentul de vineri Gabriela Mirescu. „Simţim că vocile noastre nu sunt auzite, că se doreşte o izolare a noastră. Aceste jigniri nu sunt doar un afront adus unui popor întreg, pentru că între timp majoritatea celor din ţară au un copil, un părinte, o rudă sau un prieten bun plecat în străinătate – ci un semn clar că se tem de ce poate veni dinspre diasporă. Acolo, românii văd cum poate funcţiona o societate şi se-ntreabă mereu de ce la noi nu se poate“.

Amorena Minculescu a fost jurnalistă în România. Acum trăieşte în Canada. Şi-a legat concediul de această ieşire „în Piaţă, la Girafă, pentru că sunt româncă, indiferent de o a doua cetăţenie, am votat mereu pentru ca România mea să fie o „ţară ca afară" şi am fost şi după Ordonanţa 13, în prima iarnă minunată, cea cu luminiţele. Guvernului ar trebui să îi spună ceva ceea ce se întâmplă zilele acestea, dar cred că reacţia va fi exact ca cea anterioară: un contramiting copy-paste nereuşit. Până la urmă, mitingul acesta este un semn că încă pâlpâie democraţia pe aici, aşa cum e ea, adaptată“.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite