Parcelarea Boerescu

Dezvoltarea Bucureştiului înspre nord reprezintă una dintre cele mai interesante etape istorice de la începutul secolului al XX-lea. Parcelarea de vile a familiei Boerescu, iniţiativă privată, devine atractivă pentru Comuna Bucureşti, care cumpără terenurile în 1911, impunând un regulament de construire.

Comuna Bucureşti, condusă de D. Dobrescu, cumpără în 1911 de la moştenitorii Boerescu un teren de 67000 m.p. pentru suma de 237000 lei, din care vor ceda Societăţii Locuinţelor Eftine o suprafaţă de 14532 m.p. (58128 lei) spre str. Clucerului. Fostul teren Boerescu este împărţit în 20 de loturi (suprafaţa lor fiind de 21403 m.p.) care sunt licitate pentru preţuri cuprinse între 12 şi 25 lei/m.p. Suprafeţele loturilor erau cuprinse între 698 m.p. şi 1424 m.p. fiind destinate unor cumpărători cu un statut social şi economic ridicat.

Primăria se angaja să realizeze toate lucrările de utilităţi şi amenajări peisagistice. Regulile impuse erau asemănătoare celor din Parcul Ioanid: construcţia unei vile cu înălţimea de 7-14 m. până la cornişă, amplasarea vilei în cadrul parcelei de teren cu retragere de 2,5 m. de la vecini şi 4 m. de la stradă, realizarea unei împrejmuiri de fier de 1,8 m. pe soclu de zid, iar între vecini împrejmuire de zid, plantaţii pe 50% din curtea neconstruită, grajduri şi garaje izolate sau grupate între două loturi vecine însă să nu fie vizibile de la stradă, construcţia vilelor în termen de 3 ani de la achiziţionarea terenului cu finalizarea în maxim cel de-al patrulea an, aplicarea unei amenzi de 10% din valoarea terenului în cazul în care nu construiau în termenul stabilit, achitarea unui avans de 40% teren şi apoi restul sumei în patru rate anuale cu o dobândă de 5%, nu se puteau cumpăra mai mult de 2 parcele de către acelaşi proprietar.

Planul parcelării a fost redactat în 14 august 1912 de către Gh. Goangea. Licitaţia publică a fost organizată în data de 26 septembrie 1912 iar ofertele trebuiau însoţite de o garanţie de 10%; s-au prezentat 23 ofertanţi. Printre persoanele interesate (inginer, farmacist, profesor, arhitect-antreprenor) îl regăsim şi pe directorul lucrărilor publice din cadrul primăriei, N.G. Costinescu, care licita pentru lotul nr. 9 şi pentru cel cu nr. 20. Pentru parcela nr. 4 a mai candidat şi Elisa Arion, iar pentru cea cu nr. 5 Sofia Candiano-Popescu; ambele se vor stabili începând cu 1913 în Parcul Filipescu, pe Aleea Modrogan (azi str. Rabat nr. 19).

Pe Şoseaua Kiseleff lotizarea se învecina la stânga cu proprietatea Mihail Ghica şi la dreapta cu cea a pictorului G.D. Mirea. Pe Şosea erau prevăzute 3 loturi de o parte şi de alta a unui squar cu amenajare peisagistică. Către fosta stradă Avedic era proiectat un rond cu un posibil monument de for public; pe partea stângă spre parcelarea Societăţii Locuinţelor Eftine mai era o amenajare peisagistică de formă triunghiulară.(Surse: A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, dosar 157/1911 şi fond P.M.B. Alinieri, dosar 548)

În 1919-1921, loturile erau divizate în suprafeţe mult mai mici, cuprinse între 310 m.p. şi 1042 m.p., fiind prezentate aprox. 61 de parcele. Parcelarea se extinsese atât înspre str. Clucerului cât şi prin achiziţia proprietăţii Popovici dar şi prin renunţarea la zonele verzi. Se proiectau şi străzi noi, Clucerului A şi B, prelungirea străzilor Avedic şi Popovici şi trei străduţe C, D şi E. Parcelele purtau numele proprietarilor. (Sursa: A.N.R.-A.N.I.C., fond M.A.I. dosar 896/1919)

Autorizaţiile de construcţie încep să fie emise din 1923 (A se vedea Arhiva P.M.B.).

Foto: Cristian Gache (Sursa:  A.N.R.-A.N.I.C., fond M.A.I.)

Nr. lot Proprietar Instituţie Strada

1 Gh.Elefteriu Sos.Kiseleff

1bis Gh.Marincu Str.Mahatma Gandhi

2 Vasile Constantinescu Min.Interne Str.Mahatma Gandhi

3 M.Roşanu Str.Mahatma Gandhi

4 I.C.Anastasiu Sos.Kiseleff

4bis C.Tanasescu Min.Interne Str.Mahatma Gandhi

5 A.Enaceanu Str.Mahatma Gandhi

6 I.Constandache Str.Mahatma Gandhi

7 St.Iliescu Sos.Kiseleff

7bis Th.Marinescu Min.Interne str.Docentilor

8 Ilie Ganescu Min.Interne str.Docentilor

9 T.Savulescu str.Docentilor

10 Petre Sterescu Min.Interne

11 Ch.Mihaescu

12 I.Roban Sos.Kiseleff

12bis C.Popescu-Focseneanu Min.Interne

13 C.Sfintescu Sos.Kiseleff

13bis Vasile Ruptureanu Min.Interne

14 I.Nicolaescu Min.Interne

15 V.Constantinescu Dir. Admin.

16 P.Bucoveanu

17 G.Stefanescu Laborator chimie

18 Budu Isidor

19 Carol Catzian

20 Varjoghie Marin

21 Gh. Petrovici

22 Radulescu St.

23 Dumitru Popescu

24 C.Altinovici

25 Al.Mihaescu

26 M.Constantinescu Admin.

27 V.Munteanu

28 C.Georgescu

29 P.Ionescu Abator

30 C.Simionescu

31 Dr.N. Staicovici

32 C.Dimopol

33 I.Marinoiu

34 Tr.Nicolau

35 Barbu Vera

36 V.Dinulescu

37 Romulus Mincu Arcuda

38 M.Moisescu

39 Vasile Vasilescu Bacteriolog

40 M.Stanescu Min.Interne

41 D.Tolmide

42 C.G. Niculescu

43 Emil Conduratu

44 Isidor Cristea

45 Nicolae Popescu

46 Mihai Ionescu

47 Eremia Popescu

48 Dumitru Protopopescu

49 Ioan D. Poenaru

50 Ştefan Ganea

51 Pompiliu Cartian

52 Falcoianu Mihail

53 Ilie Georgescu

54 V.Georgescu

55 Şt. Ciocârlan

(Text în curs de publicare în monografia digitală „Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectură românească”,Ed. Istoria Artei, Bucureşti, 2018, cofinanţată de Ordinul Arhitecţilor din România din Timbrul Arhitecturii 2018)