Apariție editorială: ArhiTur Strada Brezoianu

Istoria străzii Brezoianu pornește, din păcate, de la una dintre cele mai dese erori de nomenclator stradal, atunci când sunt alăturate destinele a cel puțin două personalități.

Din păcate, strada ”actor Ion Brezoianu” alătură greșit profesia de actor a lui Iancu Brezeanu cu persoana lui Ion Brezoianu, dascăl și reformator. Mai mult de atât, numele străzii ar fi trebuit să facă trimitere la boierul care a jucat un rol important în formarea zonei prin rectitorirea lăcașului de cult.

Cel care dă cu adevărat numele mahalalei a fost boierul Pătrașcu Brezoianu (m.1716), înzestrat în 1703 de către Domnitorul Constantin Brâncoveanu cu loc de case aici. Biserica a fost refăcută în 1710 de către acest Pătrașcu Brezoianu și Șerban Bujoreanu/Șerban Bujor vel vistiernic. A avut hramul Sf. Treime, fiind însă cunoscută sub denumirea ctitorului Brezoianu din 1741 până la demolarea ei în 1959. O nouă refacere a avut loc în 1735, cu ajutorul lui Mihail Mărăcineanu și Ștefan Mănăilă vel clucer.

Zona cunoaște o etapă de modernizare la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu asanarea mlaștinii și amenajarea Grădinii Publice Știrbey Vodă. Tăierea Bulevardului Academiei/Doamna Elisabeta este următoarea etapă importantă în conturarea zonei. Acțiunea, concretizată în 1870-1871, a descurs destul de lent, căci a presupus exproprierea proprietăților de la Mănăstirea Sărindar înspre intersecția cu strada Brezoianu. În 1875-1876 Bulevardul ajunsese în dreptul străzii Brezoianu, când se deschide și intrarea numită ulterior Zalomit.

Strada făcea odinioară parte din Culoarea Roșie și Culoarea Verde, suburbiile Crețulescu și Brezoianu. O lume cosmopolită poate fi reconstituită din anuarele statistice, fondurile de arhivă recent date în cercetare dar și din colaborările pentru ridicarea unor construcții emblematice.

Analiza istorico-arhitecturală vizează clădirile particulare și istoria unor terenuri ce se vor fragmenta în timp. Recuperăm figuri importante ale istoriei și culturii, de la arhitecți și doctori până la investitori importanți și concesionari de hoteluri. Mulți particulari și-au dorit să deschidă acces spre Grădina Cișmigiului sau au contribuit la apariția unor parcelări cu intrări interbelice.

Bombardamentele din 1944 au afectat zona și au dus la câteva pierderi de clădiri vechi, unele case fiind înlocuite în anii următori cu imobile de apartamente. Strada Brezoianu face parte din zona protejată nr. 42, dar constatăm că numai 4 clădiri apar pe Lista Monumentelor Istorice.

Date tehnice

Cercetare și autor texte: istoric de artă dr. Oana Marinache

Concept grafic: arh. Ioana Gabriela Simion

Tipărit la: Delta Print Line SRL

Pagini interior: 52

Acest număr este publicat cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.