Noua guvernare, trei puncte slabe, trei puncte tari

0
0

După două cicluri parlamentare, PSD nu mai deţine majoritatea în forul legislativ. Din 2012, de la căderea Cabinetului Ungureanu, PSD a controlat puterea legislativă, chiar dacă pe la guvernare au mai trecut liberalii, în formula USL, şi „tehnocraţii” lui Dacian Cioloş. Dar asta nu înseamnă că noua majoritate va avea o viaţă roză.

Puncte slabe.

Coaliţia aduce două principale forţe, PNL şi USR, sensibil egale ca pondere în împărţirea principalelor posturi politice. Nu mai este vorba despre un partid mare şi despre un junior sau mai mulţi care se mulţumesc cu ce li se oferă. Cei doi mari, PNL şi USR, nu au fost, în ultimii ani, în relaţii foarte bune. Rivalităţile, abia depăşite, vor izbucni, ţinând cont şi de orgoliile exacerbate ale unor personaje ajunse acum să creadă că totul depinde de ele. Asta va îngreuna şi mai mult sarcina lui Florin Cîţu la şefia viitorului guvern, un premier care nu va avea ascendentul de a fi şi preşedinte de partid. Politic, Cîţu va fi gardat de cei doi vicepremieri USR şi UDMR, plus propriul său şef de partid, Ludovic Orban.

PNL şi USR vin la guvernare cu mari frustări interne. Liberalii sunt nemulţumiţi de rezultatele obţinute de Ludovic Orban la negocieri. Sunt lideri importanţi foarte dezamăgiţi de porţia rămasă pe masă pentru liberali. Ludovic Orban s-a confruntat, pentru prima oară, cu o tentativă de lovitură de partid împotriva sa. Slab organizată, mişcarea a jost dejucată uşor de experimentatul şef al liberalilor, dar situaţia nu s-a calmat nici măcar la suprafaţă, după cum o arată reacţia lui Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Organizaţiile ardelene sunt între cele mai vehemente şi au şi motive. Multe figuri neavenite au ajuns pe funcţii şi au tras în jos partidul. Acum, tot organizaţiile transilvane reclamă că sunt mai slab reprezentate. Pe de altă parte, rezultatele alegerilor nu aveau cum să ducă la un rezultat mai bun al negocierilor. Ludovic Orban este acuzat că a pus mai sus interesul personal decât interesele partidului. Dar interesele partidului ar fi fost mult mai bine apărate, dacă PNL ar fi avut 35%, nu 25% în alegeri. Cine este responsabil pentru asta, liberalii încă nu au stabilit. Dar tema va reveni.

USR este o formaţiune plină de falii şi conflicte interne. Plus-ul lui Cioloş adaugă o componentă ce nu s-a integrat în filozofia de partid a useriştilor. Conflictele interne, măcinarea energiilor în dispute personale, exhibarea tuturor frustrărilor în public nu au cum să contribuie la soliditatea coaliţiei. De urmărit.

Puncte tari.

Constituirea majorităţii. După opt ani, era nevoie de o altă guvernare. Era nevoie atât pentru partidele de centru-dreapta, cât şi pentru PSD care are timp de propriile reforme interne, dacă vrea să le facă. Preşedintele Iohannis reuşeşte, în al şaselea an al preşedinţiei, să nu mai aibă de a face cu un guvern ostil. Va avea un nou guvern susţinut şi de o majoritate parlamentară. Cele două ramuri ale puterii executive, Preşedinţia şi Guvernul pot colabora în realizarea unor reforme ambiţioase. Cu toate că această armonizare nu este de la sine garantată.

Noul guvern va avea susţinerea a două mari familii europene, PPE şi Renew Europe. Nu este puţin lucru, mai ales că Dacian Cioloş chiar conduce Renew Europe, a treia foţă politică din Parlamentul de la Bruxelles.

Guvernarea PNL-USL Plus-UDMR va avea finanţare de la Uniunea Europeană pentru a face un salt în dezvoltarea României. Cele 80 de miliarde de euro dau o şansă unică şi de capacitatea noii guvernări de a folosi rapid aceşti bani depinde viitorul, nu numai economic, dar şi politic al ţării.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite