Noile planuri cadru pentru liceu, un pas înainte necesar dar şi minusuri

A apărut o schiţă a viitoarelor planuri cadru pentru liceu. Repezintă un pas înainte  în comparaţie cu actualele planuri cadru, dar şi aşteptări neîmplinite. Vom sublinia în rândurile ce urmează plusurile şi minusurile.

Context general

Societatea aşteaptă ca şcoala să se plieze pe talentele, înclinaţiile, interesele şi personalităţile elevilor, nu invers. În viitoarele planuri cadru, din care la clasele a XI-a şi a XII-a,  faptul că  elevii pot alege 30-35% din numărul de ore săptămânal este o iniţiativă foarte bună. În programele cadru actuale pot alege doar 2-3% din numărul de ore. Elevii ştiu mai bine ce vor face în viaţă, de ce competenţe au nevoie să fie însuşite în liceu, iar clasele de final de liceu reprezintă o etapă de preprofesionalizare în evoluţia lor.

Şcoala nu este bună sau rea în sine. Este bună când răspunde cerinţelor şi nevoilor societăţii la o etapă a evoluţiei sale.

La ora actuală provocările la care trebuie să răspundă societatea sunt: globalizarea, mobilitatea forţei de muncă, a mărfurilor, ideilor, explozia tehnologiilor, digitalizarea, stabilitatea geostrategică.

Răspund noile planuri cadru la aceste provocări?

Remarcăm introducerea în trunchiul comun a două limbi străine cu 3+2=5 ore, în creştere cu două ore, fata de actualele planuri cadru. Limba romană  are 3 ore, in planurile cadru propuse,  în scădere comparativ cu actualele planuri cadru. Rămâne ca programele şcolare de limba şi literatura română să pună accentul pe comunicare, pe înţelegerea textelor, nu neapărat literare, pe gramatică şi exprimarea corectă, oral şi scris, a ideilor şi opiniilor elevilor şi nu pe istoria literaturii române.

O schimbare majoră apare şi la matematică, unde în trunchiul comun sunt prevăzute doar 2 ore, faţă de 4-5 câte erau până în prezent. Aşa se întâmplă şi în programele şcolare din ţări occidentale. Este posibil dacă se predă la matematică cunoştinţele esenţiale, însoţite de aplicaţii practice. Nu teorii şi teoreme savante,  alambicate, fără vreo legătură cu viaţa reală.

În funcţie de filiera şi profil, apar şi alte ore de matematică la CS, curriculumul de specialitate, obligatoriu, dar şi la CDEOȘ, curriculumul la decizia elevilor din oferta şcolii, pentru elevii care nutresc o pasiune aparte pentru matematică. Nu toţi elevii trebuie să înveţe după aceeaşi programă şcolară, indiferent de ce pasiuni şi interese îi motivează în viaţă.

O discuţie a stârnit şi faptul că fizica, chimia, biologia dispar din trunchiul comun din clasele a XI-a şi a XII-a. Asta nu înseamnă că elevii nu pot studia aceste materii, dacă doresc, pentru că sunt prevăzute câte 6 ore pentru aceste discipline la CDEOȘ. Ideea că  profesorii şi ministerul ştiu mai bine ce le trebuie şi ce nu elevilor trebuie să dispară. Pentru că elevii de 17-18 ani ştiu ei mai bine de ce au nevoie pentru profesia viitoare. Un elev care-şi propune să ajungă medic va alege aceste discipline, dar altul care vrea să devină informatician se va mulţumi cu ce a acumulat până în clasa a XI-a la aceste discipline.

Discuţia se poate purta şi pentru celelalte filiere şi profiluri.

Ce lipseşte din actualele planuri cadru

Lipsesc disciplinele „agregat”, de genul ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru societate. Elevii trebuie să pornească din şcoală cu competenţe multidisciplinare, nu izolate, pentru fiecare disciplină în parte.

Curriculumul trebuie să aibă patru dimensiuni: conceptual teoretică, aplicativ-practica, transdisciplinara şi generatoare de învăţare continuă.

La disciplina agregat „educaţie pentru societate” ar trebuie să existe module de tipul: drepturile şi libertăţile fundamentale, dar şi obligaţiile cetăţenilor şi elevilor. Educaţie legislativă, inclusiv despre Constituţie, educaţie financiară, norme de comportament în societate, în comunitatea căreia îi aparţin cetăţenii sau elevii.

Există în planurile cadru secţiunea „Om şi societate”,  dar cuprinde prea puţine elemente de ce înseamnă viaţa socială a viitorilor absolvenţi. Şcoala trebuie să se sprijine pe patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună.

Vom comenta şi în alte articole aspecte legate de planurile cadru propuse, când vor fi scoase oficial în dezbatere publică de către ministerul Educaţiei.