„Noile” planuri cadru pentru liceu, aceeaşi Mărie cu aceeaşi pălărie...

Aşteptate de ani buni, „noile” planuri cadru pentru liceu se dovedesc a fi „vechile” planuri cadru pentru liceu.

FOTO Shutterstock

Ministrul Daniel David spune că ar acorda şcolii româneşti nota 7. Dar atunci cum de suntem ultimii din Europa la evaluarea PISA? Ca mai apoi, tot ministrul David să spună ca învăţământul liceal românesc se află nici măcar în Evul Mediu, ci în Epoca de Piatră! Cum se împacă cele două afirmaţii?

Noile planuri cadru par dedicate mai degrabă profesorilor, nu elevilor. Păstrează un număr de ore imens în Trunchiul Comun, TC, pentru a conserva normele profesorilor. Nu propune discipline şi conţinuturi  noi, pentru a nu obliga profesorii la eforturi suplimentare de învăţare şi adaptare. Atunci cum se aplică lozincă „elevul este în centrul învăţării?

Ar mai fi de remarcat că ciclul liceal, cel puţin clasela a XI-a şi a XII-a, reprezintă o etapă de preprofesionalizare, nu de cultură generală, pentru că elevii şi-au ales cariera profesională în viaţă. Un început există, planurile cadru prevăd mai multe ore opţionale la aceste clase, rămâne ca profesorii să ofere cursurile pe care aceştia le cer în secţiunea CDEOȘ (curriculum la decizia elevului din oferta şcolii). Cine verifică şi controlează că aşa vor sta lucrurile?

Să precizăm aşteptările pe care societatea le are de la şcoală

-Scoala nu este bună sau rea în sine. Ea trebuie să răspundă cerinţelor şi nevoilor societăţii la o etapă a evoluţiei sale.

-Scoala trebuie să se plieze pe talentele, înclinaţiile, nevoile şi aspiraţiile elevilor, nu invers.

-„Educaţia şi formare profesională” este conceptul de la care pleacă educaţia în UE. În şcoală trebuie să obţină elevii şi competenţele cerute de piaţă muncii, altfel se instalează abandonul şcolar.

-Jacques Delors a esenţializat cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună.

-Politica în educaţie trebuie să includă un sistem de evaluare a rezultatelor care să nu permită ipocrizia, mistificarea şi minciuna. Un posibil sistem este măsurarea progresului şcolar al elevilor, cu ajutorul aplicaţiilor informatice.

-Salarizarea personalului din educaţie trebuie realizată în funcţie de performanţă, singura cale generatoare de calitate.

-Curriculum școlar ar trebui sa fie construit pe 4 dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practică, transdisciplinară și generatoare de învățare continuă.

Documentul elaborat de către ministerul Educaţiei condus de Daniel David are o introducere teoretică bazată pe foarte bune intenţii, dar la final regăsim aceleaşi planuri cadru pe care le ştim de 50 de ani, conform zicalei: teoria că teoria, dar practica ne omoară!

Şcoli pilot  

Există posibilitatea apariţiei şi funcţionării unor „şcoli pilot”, prevăzută în OM 4575/2024, care prevede la art. 1

„(3) Unitățile-pilot funcționează cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management, cu respectarea prevederilor legale aplicabile”.

OM pare o alternativă la „noile” planuri cadru, dar a funcţionat cu multă greutate şi în anii trecuţi, doar în câteva şcoli, pentru că:

-scolile nu au resursa umană necesară generării unei noi filosofii curriculare;

-examenele de absolvire se bazează pe curriculumul oficial emis de minister. Elevii şcolilor pilot cum vor susţine aceste examene, dacă au învăţat pe alt curriculum? Vor primi alte subiecte? Ce înseamnă „respectarea prevederilor legale aplicabile”, existentă în OM?

-Cum se vor putea transfera elevii de la şcoli pilot la şcoli obişnuite, dacă au învăţat pe alt curriculum? Vor fi primiţi fără examene de diferenţe?

-Admiterea la facultate şi materiile învăţate în învăţământul superior se bazează pe curriculumul oficial din învăţământul preuniversitar. Ce vor face elevii veniţi de la şcoli pilot?

Sistemul de învăţământ de stat are un caracter unitar prin prisma observațiilor de mai sus. El trebuie schimbat în totalitate, experimentele cu scoli pilot se lovesc de prudenţa părinţilor şi elevilor, care nu înţeleg experimente ce pot afecta viitorul elevilor.

Există şcoli şi sisteme private care nu respectă curriculumul naţional românesc. La aceste şcoli se susţine Bacalaureatul Internaţional, sau un Bacalaureat al ţării din care provine curriculumul. Dar părinţii şi elevii ştiu de la început la ce se obligă când apelează la astfel de unităţi şcolare private.

Planurile cadru propuse de ministerul Educaţiei

Sunt aproape identice cu acelea anterioare anului 1990.

Prima observaţie. Competentele cheie din UE, în număr de opt, sunt acceptate şi stau la şi baza învăţământului românesc.

Dintre acestea, următoarele sunt foarte importante:

(5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm);

(6) competențe civice;

(7) competențe antreprenoriale.

(8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.

La ce discipline se formează şi se consolidează aceste competențe?

În aria curriculară „Om şi societate”, la profilul Real, specializarea matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim disciplinele ce transmit cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria comunismului şi Istoria evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplina socio-umana, Religie. La disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a XII-a, câte o oră pe săptămână. Îi las pe cititori să constate legătura dintre aceste discipline şi cele patru competenţe menţionate!

Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe săptămână,  care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:

-Legislatie românească, Constituţia României, legislaţie internaţională comparativă;

-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor şi adulţilor;

-Educatie financiară;

-Codul bunelor maniere;

-Educatie interculturală;

-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi dezvoltare a unei afaceri;

-Gestionarea  proprierei cariere profesionale.

Disciplina „Consiliere şi Orientare” este vechea „Dirigenţie”, în care dirigintele clasei se ocupă de gestionarea relaţiei elevilor cu şcoala, observaţii şi reclamaţii din ambele părţi, nu are legătură cu cele 4 competenţe cheie enunţate.

Profesorii care predau la disciplina socio-umana pot fi pregătiţi suplimentar pentru a fi capabili să transfere elevilor competenţele menţionate, esenţiale în viaţă astăzi, şi care să răspundă provocărilor cu care se confruntă societatea astăzi, diferite de acele cu care se confrunta în urmă cu 50 de ani. Sigur, sunt necesare eforturi mari, la care profesorii refuză se se înhame.

Cum respectă planurile cadru diversitatea personalităţilor elevilor

Sunt suficiente câteva cifre.

Trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de

pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a.

Orele la dispoziţia elevilor sunt repartizate astfel: 1-3 ore la clasele a IX-a şi a X-a, din 30-33 de ore, şi 5-6 ore la clasele a XI-a şi a XII-a. Comparaţia cu planurile cadru din ţări avansate în privinţa educaţiei este frapantă. În aceste ţări Trunchiul Comun conţine 5-6 discipline, restul îşi alege elevul în funcţie de personalitatea sa.

Nu cred că autorii planurilor cadru nu au studiat şi ce se intampla în alte ţări.

Alegerea  prezentată ca „noile” planuri cadru rezultă din respectarea intereselor profesorilor, nu ale elevilor.