“No spending more, spending smarter” - Prima zi a Forumului Industrial NATO 2025, București - România

Prima zi a Forumului Industrial NATO 2025 de la București s-a încheiat cu un mesaj puternic care a răsunat în toate sălile Palatului Parlamentului și ale centrelor de conferințe din preajmă: „Să nu cheltuim mai mult, ci mai inteligent.” Acesta nu a fost doar un slogan sau un apel la prudență fiscală, ci un imperativ strategic care definește poziția Alianței pentru următorul deceniu.

Această afirmație a captat esența unei lumi în care apărarea și descurajarea depind nu doar de bugete, ci și de inovație, coordonare și utilizarea inteligentă a capacității industriale. Discuțiile, discursurile și întâlnirile bilaterale desfășurate pe 5 noiembrie au stabilit tonul unei noi ere a colaborării în domeniul apărării, în care eficiența, adaptabilitatea și parteneriatul stau în prim-plan.

O zi încărcată de anticipație

Încă de dimineață, atmosfera din București a fost una plină de scop. Bucureștiul nostru - cunoscut pentru istoria sa complexă la răscrucea dintre Est și Vest – este, timp de două zile, centrul simbolic și logistic al conversației transatlantice despre apărare.

Au sosit delegați din toate statele membre NATO: oficiali civili, lideri militari și executanți reprezentând coloana vertebrală a complexului industrial de apărare.

Scopul lor comun a fost să definească cum poate NATO să-și mențină avantajul tehnologic și credibilitatea de descurajare într-o eră de schimbare rapidă și de resurse tot mai limitate.

Tema aleasă pentru acest an, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a reflectat atât urgență, cât și viziune:

·       Inovarea a punctat spre nevoia de gândire disruptivă și de integrare a tehnologiilor cu dublă utilizare, cum ar fi inteligența artificială, sistemele autonome și apărarea cibernetică.

·       Accelerarea s-a referit la simplificarea producției și a achizițiilor pentru a depăși blocajele industriale puse în evidență de crizele recente.

·       Sustenabilitatea a cuprins reziliența – nu doar cea ambientală, ci și cea economică și logistică – asigurând că capacitatea industrială a NATO poate face față unor provocări prelungite.

Simbolismul lidershipului și al unității

La amiază, a avut loc unul dintre momentele cele mai importante ale zilei. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în prima sa vizită oficială în România de la preluarea mandatului, s-a întâlnit cu Președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.

Întâlnirea, încărcată de simbolism, a consolidat importanța tot mai mare a României pe flancul estic al Alianței. Cuvintele lui Rutte - „România investește în NATO, iar NATO investește în România” – au rezumat un parteneriat înrădăcinat nu doar în securitatea comună, ci și în interesul economic și industrial reciproc.

Președintele Dan, reprezentând o țară-gazdă dornică să-și demonstreze atât relevanța strategică, cât și potențialul industrial, a subliniat determinarea României de a-și revitaliza baza de producție pentru apărare. „Nu ne apărăm doar granițele”, a afirmat el, „ci reconstruim fundațiile industriale care susțin apărarea noastră colectivă”. Remarcile sale au reflectat un sentiment mai larg din Europa de Est: că reziliența regională necesită capabilitate domestică, nu dependență.

Deschiderea Forumului – Inovația în centrul atenției

Spre seară, sălile de conferințe s-au umplut de energie, peste **300 de companii de apărare** expunând tehnologii de ultimă oră – de la roiuri de drone și rețele avansate de radar până la sisteme de simulare și soluții de mobilitate de nouă generație.

Deschiderea oficială a inclus discursuri ale oficialilor NATO, liderilor guvernamentali și directori generali din industrie. Fiecare a abordat aceeași provocare dintr-un unghi diferit: cum să ne asigurăm că NATO rămâne superior tehnologic, agil operațional și sustenabil industrial.

Mesajul central a fost clar. Alianța nu mai caută doar să depășească bugetele adversarilor; își propune să-i depășească în gândire și inovație. A cheltui mai inteligent înseamnă a aduna resursele pentru cercetare, a elimina redundanțele și a accelera ciclurile de achiziție, astfel încât inovația să ajungă pe câmpul de luptă înainte de a deveni învechită.

Această logică a rezonat profund în rândul audienței. Industria de apărare, obișnuită cu programe pe mai mulți ani și cu inerție birocratică, se confruntă acum cu necesitatea agilității unei startup-uri.

În expoziție: unde tehnologia întâlnește strategia

O plimbare prin zona de dezbateri a scos în evidență latura tangibilă a acestei ambiții. La un panel, un consorțiu aerospațial european demonstra o platformă modulară de drone concepută atât pentru recunoaștere, cât și pentru război electronic.

În apropiere, într-un workshop un start-up românesc de tehnologie dezvăluia un optimizator logistic condus de IA, capabil să reducă întârzierile din lanțul de aprovizionare cu până la 30%. Giganții americani și britanici ai apărării expuneau sisteme interoperabile C4ISR care s-ar putea integra perfect cu forțele aliate, în timp ce companiile nordice prezentau materiale sustenabile pentru vehicule blindate, simbolizând legătura dintre apărare și responsabilitate ambientală.

Ceea ce era izbitor era convergența inovației. Linia despărțitoare dintre apărarea tradițională și tehnologia civilă se estompa. Mulți participanți au evidențiat tehnologii cu dublă utilizare, subliniind cum inteligența artificială, calculul cuantic și fabricația avansată - odinioară domeniul piețelor de consum - sunt acum esențiale pentru securitatea colectivă.

Pentru România, găzduirea unui astfel de forum a însemnat mai mult decât prestigiu; a oferit o rampă de lansare pentru firmele locale să se alăture lanțurilor globale de aprovizionare și să obțină parteneriate pe termen lung cu lideri consacrați ai industriei.

Avertismentul și viziunea Secretarului General

Printre optimism, remarcile Secretarului General Rutte au adus un ton serios. El a avertizat că orice încercare de a testa solidaritatea NATO - în special de-a lungul flancului estic - va fi întâmpinată cu un „răspuns rapid și unitar.” Cuvintele sale, rostite cu calm caracteristic, dar cu fermitate de neconfundat, au reflectat realitățile strategice ale regiunii.

De la Marea Baltică la Marea Neagră, descurajarea NATO depinde nu doar de prezența militară, ci și de pregătirea industrială - abilitatea de a produce și de a susține capabilități atunci când descurajarea eșuează. ”No defence without Industry” este o concluzie mai veche în cadrul NATO.

Declarația lui Rutte a subliniat importanța industriei ca „a patra armă” a apărării, alături de forțele terestre, navale și aeriene. Descurajarea astăzi nu se mai măsoară doar în tancuri sau avioane, ci în rate de producție, interoperabilitatea componentelor și viteza inovației. Apelul său la „a cheltui mai inteligent” a devenit astfel mai mult decât un principiu bugetar - a devenit o doctrină a rezilienței.

Poziția strategică și ambițiile industriale ale României

Pentru România, forumul a fost și o platformă pentru auto-definirea strategică. Ca unul dintre cei mai dedicați membri estici ai NATO - cheltuind peste 2% din PIB pentru apărare și găzduind infrastructură aliată cheie – România se poziționează atât ca beneficiar, cât și ca furnizor de securitate.

Inițiativele recente ale guvernului de a reanima producția domestică de apărare, de a moderniza fabricile și de a atrage investiții străine se potrivesc perfect în obiectivul mai larg al NATO de a consolida baza industrială a Alianței.

Mai multe discuții au evidențiat oportunitățile pentru companiile românești de a se integra în proiecte multinaționale, în special în domenii precum producția de muniții, securitatea cibernetică și sistemele autonome.

Reprezentanți ai Agenției Europene de Apărare și ai Agenției NATO pentru Aprovizionare și Asistență (NSPA) au încurajat colaborarea transfrontalieră, subliniind că eficiența și scalabilitatea necesită producție partajată și standarde comune. „Niciun aliat nu poate susține descurajarea singur”, a remarcat un panelist. „Interdependența este avantajul nostru – dacă o gestionăm cu înțelepciune.”

Întâlniri bilaterale: diplomație în mișcare

Dincolo de ședințele plenare, diplomația s-a desfășurat în colțuri mai liniștite. Secretarul General Rutte s-a întâlnit cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, alături de membri ai comisiilor de apărare din Parlament. Aceste întâlniri, deși mai puțin mediatizate, au avut o greutate strategică.

Discuțiile s-au axat, se pare, pe îmbunătățirea cooperării în inovația pentru apărare, inițiative de coproducție și infrastructură logistică care să faciliteze mobilitatea rapidă pe teritoriile estice ale Alianței.

În același timp, întâlnirile de afaceri bilaterale le-au permis executivilor din apărare să exploreze parteneriate, fuziuni și acorduri de aprovizionare. Pentru multe companii mici, forumul a oferit o oportunitate rară de a se conecta direct cu factorii de decizie din comandamentele NATO și structurile de achiziții.

Aceste angajamente au transformat evenimentul dintr-o simplă conferință într-o piață a ideilor și a contractelor - un spațiu în care discursurile s-au transpus în potențiale înțelegeri.

Mesajul de ansamblu: Adaptare și reziliență

De-a lungul zilei, o temă recurentă a apărut: capacitatea NATO de a se adapta la un mediu în care reziliența industrială este egală cu puterea militară. Războiul din Ucraina și alte crize globale au arătat că stocurile, lanțurile de aprovizionare și capacitățile de producție pot determina rezultatul conflictelor la fel de mult ca tactica sau strategia. După cum a remarcat un vorbitor, „Nu poți descuraja cu depozite goale”.

Această conștientizare a remodelat politica industrială a NATO. În loc să concureze intern sau să-și multiplice eforturile, statele membre sunt acum încurajate să urmărească producție comună, hub-uri logistice partajate și proceduri de achiziție armonizate.

Forumul de la București nu este, așadar, doar despre contracte, ci și despre crearea unei mentalități comune: una care prioritizează colaborarea în locul competiției și planificarea pe termen lung în locul câștigului pe termen scurt.

Inovația ca responsabilitate partajată

Panelurile dedicate tehnologiei și cercetării au ecoul acestui sentiment. Experții de la Comandamentul Aliat pentru Transformare au discutat despre cum inteligența artificială, capabilitățile spațiale și reziliența cibernetică pot spori conștientizarea situațională și luarea deciziilor.

Liderii din industrie au cerut parteneriate public-private pentru a acoperi decalajul dintre inovație și implementare. „Inovația nu poate rămâne în laboratoare”, a spus un panelist dintr-o firmă europeană majoră de apărare. „Trebuie să ajungă pe teren – rapid, sigur și interoperabil”.

Pentru mulți participanți, „a cheltui mai inteligent” înseamnă canalizarea resurselor către tehnologii care oferă avantaje exponențiale, nu doar îmbunătățiri incrementale. Aceasta implică investiții în instruire, infrastructură digitală și facilități de producție modulare care pot fi reproiectate în vremuri de criză. Cheltuielile inteligente nu înseamnă austeritate – înseamnă alocare strategică.

Un nou ethos industrial

Până la sfârșitul primei zile, a devenit evident că Forumul Industrial NATO modela un nou ethos industrial pentru Alianță. Apărarea nu mai este un proces liniar de la finanțare la producție și implementare.

Este un ecosistem în rețea care necesită feedback constant între guverne, armate și inovatori privați. Transparența, adaptabilitatea și viteza sunt acum metricile succesului.

Atmosfera din București a captat această transformare. De la aglomerata zonă de conferință până la întâlnirile cu ușile închise, senzația de urgență a fost contrabalansată de optimism.

Delegații au recunoscut că provocările sunt imense – tensiuni geopolitice, inflație economică, disrupție tehnologică - dar la fel sunt și oportunitățile. Cu o coordonare mai inteligentă și o viziune partajată, NATO poate transforma presiunea industrială în forță strategică.

Concluzie: Un viitor mai inteligent pentru apărarea colectivă

Pe măsură ce luminile s-au stins la sfârșitul primei zile și participanții se pregăteau pentru a doua zi, fraza „Să nu cheltuim mai mult, ci mai inteligent” a rămas atât ca o concluzie, cât și ca un mandat.

Aceasta a încapsulat realizarea colectivă că viitorul puterii NATO nu stă în expansiunea fără sfârșit a bugetelor, ci în eficiență, cooperare și inovație.

Forumul de la București i-a reamintit lumii că apărarea modernă este la fel de mult despre software cum este despre oțel, despre idei la fel de mult ca despre resurse.

Parteneriatele formate și viziunile articulate pe 5 noiembrie la București, promit un viitor în care descurajarea NATO este susținută de o bază industrială robustă, inteligentă și interconectată.

Dacă prima zi a fost despre stabilirea tonului - combinând diplomația, strategia și tehnologia - atunci a doua zi se va îndrepta inevitabil către acțiune. Dar, pentru moment, prima zi s-a încheiat cu încrederea că cheltuielile mai inteligente, întemeiate pe valori partajate și inovație, pot cu adevărat să asigure o Alianță mai sigură, mai puternică și mai rezilientă.

Zilele următoare voi reveni cu concluziile și părțile mai puțin reușite ale Forumului.

Stay tuned!