Ne oprim o clipă ca să ne amintim de Ciprian Porumbescu?

Viteza în care se întâmplă toate în zilele noastre face ca timpul pe care, poate, îl mai acordăm privirilor aruncate către cei care au avut primul cuvânt de spus într-un domeniu sau altul să devină aproape inexistent.

Pe 14 octombrie se năştea în urmă cu 169 de ani, Ciprian Porumbescu. Numele lui înseamnă pentru cei mai mulţi dintre noi doar celebra Baladă, opereta Crai nou - prima operetă românească şi … pentru cei care ştiu istorie, faptul că fostul imn al României folosit în perioada comunistă, „Trei culori”, fusese compus cu un secol înainte de el sau că acelaşi Ciprian Porumbescu este autorul melodiei imnului de stat al Albaniei, intitulat în versiunea română „Pe-al nostru steag” („Hymni i Flamurit”). 

Ciprian Porumbescu s-a născut pe 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, în Bucovina şi a murit la 29 de ani la Stupca, acum acest sat fiind numit Ciprian Porumbescu. Generaţia ce are acum peste 60 de ani ştie că în 1972-1973, regizorul de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul compozitorului. Şi cam atât. Cântecele patriotice, „Balada” pentru vioară și orchestră și opereta „Crai Nou” i-au adus lui Ciprian Porumbescu, o popularitate extraordinară în secolul al XIX-lea. Cine știe, dacă nu ar fi murit extrem de tânăr, care ar fi fost soarta și rolul acestui talentat muzician bucovinean, în parcursul muzicii românești.

Exegeții lui Ciprian Porumbescu spun că artistul român nu poate fi limitat doar la aura unui simbol, alimentând astfel suspiciunea că ar fi fost un artist diletant şi nu un muzician cu o serioasă pregătire profesională. La mai puţin de 30 de ani, într-o vreme când creația muzicală românească începea să se ridice, să se contureze, compozitorul a scris prima operetă românească consistentă, viabilă şi care va constitui multă vreme, un reper al muzicii de gen. Această perspectivă îl prezintă pe Ciprian Porumbescu, ca pe un artist cu realizări notabile pentru vremea sa, regretat de generaţiile următoare pentru ceea ce ar fi putut încă să ofere muzicii româneşti din acea etapă istorică.

Opereta în două acte „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu a fost compusă în anul 1882, la Braşov, pe textul poetului Vasile Alecsandri (publicat la Iaşi în anul 1852). Premiera ei a avut loc în data de 27 februarie 1882 (11 martie, pe stil nou), pe o scenă improvizată a Gimnaziului Român din Braşov, unde Ciprian Porumbescu lucra ca profesor de muzică şi cântări la acea vreme. Sursele vremii arată că interpreţii au fost nişte artişti amatori din Braşov. Cu toate acestea, mărturiile celor prezenți transmit că reprezentaţia a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii româneşti din Transilvania. Conducerea muzicală i-a aparținut compozitorului. Spectacolul a reprezentat pentru Ciprian Porumbescu, un vis împlinit.

In ansamblul creaţiei muzicale a lui Ciprian Porumbescu, opereta „Crai Nou” reprezintă cea mai importantă lucrare a sa, marea sa realizare, o adevărată încununare a activităţii sale componistice. Poate că nu întâmplător, natura sa romantică, a ales atunci vechea legendă românească „Crai Nou”, prelucrată dramaturgic de Vasile Alecsandri şi publicată în urmă cu 30 de ani, care a fost scrisă cu destinaţie specială de către autor, aceea de a servi ca libret pentru o muzică. Textul piesei a fost preluat mai târziu și respectat cu mare atenție de Ciprian Porumbescu, care a găsit inspirate soluții pentru a transpune în muzică acţiunea scenică.

Prezentată în avanpremieră unui public majoritar străin la începutul lunii octombrie, producţia Crai Nou a Operei Naţionale din Bucureşti, regia Răzvan Ioan Dincă, scenografia Adrian Damian, conducerea muzicală Daniel Jinga va putea fi văzută în versiune semi-staged la Alba Iulia, în seara de 15 octombrie 2022, urmând ulterior să intre în repertoriul Operei Bucureştene.

Daniel Jinga, directorul general al Operei Naţionale din Bucureşti, declara cu această ocazie: „Pentru mine, întâlnirea cu muzica lui Ciprian Porumbescu, în 2022, a însemnat o revelaţie. Aveam, cu siguranţă, o părere contrafăcută despre ceea ce înseamnă marşurile din opereta Crai Nou. Era o asimilare falsă cu propaganda comunistă, cu manifestările de pe stadion, de la 23 August şi cred că îngroşam la rândul meu numărul celor care primeau muzica lui Ciprian Porumbescu în acea manieră demonetizată de perioada antedecembristă. În acest moment, la Opera Naţională, prin punerea în scenă a acestui titlu se produce o „exorcizare de comunism” a lui Ciprian Porumbescu. Acesta este cuvântul şi cred că, de acum, trebuie să sperăm să primim această muzică în forma ei pură, în forma în care Ciprian Porumbescu a gândit-o cu mult înainte ca România să treacă prin acest experiment totalitar şi de cult al personalităţii. Sper, de asemenea, că titlul Crai Nou îşi va găsi locul atât în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti, cât şi în programele altor instituţii similare de spectacole.”