Mintea pe primul loc
0O țară tristă, plină de umor, după cum o caracteriza Bacovia, el însuși un melancolic cu înclinații depresive, România are, de săptămâna aceasta, o platformă specială, SanatateaMintala.ro, dedicată educării publicului, dar și informării celor interesați despre delicatul și complicatul domeniu al psihicului uman. Dezvoltată de Code for Romania, platforma conține articole, contacte, linii telefonice de urgență, ghiduri utile, elemente din cadrul legislativ, dar și un chestionar pentru evaluarea cunoștințelor legate de subiectul stării psiho-emoționale.
Era nevoie de această soluție venită din partea unui ONG? Privind datele din raportul despre sănătatea mintală a compatrioților, pe care Code for Romania l-a prezentat anterior, înțelegem că da. Bunăoară, numai în perioada 2015-2020, peste 1,4 milioane de români au fost diagnosticați cu tulburări mintale. Iar apoi a venit pandemia, care pe de-o parte le-a agravat problemele acestora, prin izolare, restricții și îngreunarea accesului la tratament, iar pe de alta a creat mii de alte cazuri de anxietate și depresie, în mod special.
Revenirea la „normalitate” nu a anulat aceste suferințe, ba se poate spune că pentru unii ea a adus o suplimentare, prin stres cronic sau prin intrarea în burnout. Contextul economico-social complicat, nesiguranța locului de muncă, declanșarea unui război în vecinătate, toate au generat spaime pe care o sumedenie de români au dificultăți în a le gestiona. Și, din păcate, suportul care le-ar fi necesar – medical, instituțional, juridic, comunitar etc. – e insuficient sau prea slab. În România, accentul se pune mai degrabă pe tratare, nu pe prevenție, screening și susținere. Iar la tratament se ajunge greu, fie pentru că terapiile ori consilierea sunt decontate de stat în prea mică măsură, fie pentru că cei afectați se rușinează să-și recunoască deschis situația, pentru a nu fi stigmatizați, ocoliți, poate chiar concediați. Sau, dacă e vorba de spitalizare, fiindcă se tem de episoade traumatizante și de tratamente agresive. În plus, în sectorul medical dedicat, infrastructura e învechită, personalul e insuficient și supraîncărcat, iar serviciile sunt cum sunt. Însă tabloul sănătății mintale din țara noastră este oricum incomplet, pentru că nu se știu cu exactitate date esențiale, precum numărul de persoane diagnosticate cu tulburări afective sau psihotice, prevalența depresiei la bolnavii cronici, ratele și tentativele de suicid ș.a.
La nivelul Uniunii Europene, anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, afectând 25 de milioane de persoane (5,4% din totalul populației), respectiv 21 de milioane (4,5%). În clasament urmează problemele create de consumul de alcool și de droguri, tulburarea bipolară și schizofrenia. În ceea ce privește situația din România, una din zece persoane este afectată, cea mai răspândită fiind depresia.
La categoriile de vârstă mici, potrivit UNICEF, circa 22.000 de copii și adolescenți de la noi au primit diagnosticul unei boli mintale, iar mulţi alţii se confruntă cu diferite dificultăţi de dezvoltare, emoţionale sau cognitive. În rândul puberilor, cele mai frecvente sunt tulburările de comportament (24,19%), deficitul de atenție (22,65%), anxietatea (19,23%) și tulburările din spectrul autist (14,47%). Pe când la cei de peste 15 ani, depresia este inamicul principal. De altfel 33% dintre puștii autohtoni se simt triști de câteva ori într-o săptămână, dublu și ceva față de media celor 45 de țări analizate de Organizația Mondială a Sănătății.
Pentru a-i ajuta, ar fi nevoie de introducerea programelor de psiho-educaţie pentru copii şi adolescenţi în școală, într-o manieră prietenoasă, eventual folosindu-se canalele de comunicare preferate de noile generații. Și e necesară și extinderea serviciilor de consiliere la nivel școlar. Pe de altă parte, profesori și părinți deopotrivă ar trebui să învețe să identifice copiii care au probleme în gestionarea comportamentelor sau emoţiilor intense, care nu știu să-și controleze reacțiile la frustrare și care au nevoie de înțelegere și ghidaj, pentru a nu ajunge la comportamente autovătămătoare, inclusiv la utilizarea de substanţe periculoase din dorința inconștientă de a-și amorți cumva zbuciumul interior.
Chestiunea sănătății mintale a celor foarte tineri nu e un moft și nici o preocupare exclusiv românească. Înmulțirea cazurilor de tulburări psihice sau emoționale în rândul celor mici a determinat și autoritățile din Franța, Danemarca și Japonia să propună diverse soluții. În Țara Soarelui Răsare, de pildă, elevii prea anxioși pentru a merge la școală vor putea trimite în locul lor roboți, pe care-i vor controla de acasă, urmărind cursurile și socializând cu colegii prin intermediul acestor substituți inanimați. Pare o formă excesivă de protecție, greu de acceptat sau de replicat în alte țări. Însă e cert că situația e îngrijorătoare peste tot și că nu degeaba dictonul latin „mens sana in corpore sano” punea mintea pe primul loc.
Se încarcă comentariile...
