Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, pare depăşită de funcţia primită. Ce soluţii mai are la îndemână

La finalul şedinţei de vineri a guvernului, aflăm din declaraţiile Ligiei Deca că  proiectele legilor Educaţiei croite de Cîmpeanu, pentru a fi înaintate guvernului spre asumare şi trimitere în parlament nu sunt gata. Şi asta în ciuda faptului că şi premierul şi ministrul Educaţiei dădeau ca sigură finalizarea lor, după dezbaterea publică, până la sfârşitul lunii octombrie. Motivul invocat, cele 9.000 de propuneri înaintate ministerului, care n-au fost prelucrate în totalitate până în prezent. Pe surse am aflat că premierul Ciucă n-a fost de acord, pentru că parcursul proiectelor de lege iese din calendarul iniţial, propus de preşedintele Iohannis: legile să intre în vigoare la 1 septembrie 2023. Dar n-a avut ce face.

Ministrul Ligia Deca n-a avut timp să se acomodeze cu funcţionărimea din minister, nu ştie în cine să aibă încredere şi în cine nu. Nu are cu cine lucra, pur şi simplu.

Ligia Deca nu a vrut să rişte să devină ţap ispăşitor, ciuca bătăii de joc a opiniei publice, în cazul în care lasă legile Cîmpeanu aşa cum au fost publicate înainte de dezbaterea din august.

Prinderea în bugetul pe 2023 a prevederilor legilor Educaţiei nu are cum să se producă, cât timp ele nu au fost aprobate şi publicate în MOf. În concluzie, intrarea lor în vigoare la 1 septembrie 2023 este exclusă.

Şi totuşi, o legislaţie în educaţie este necesară, după ce guvernele PSD au modificat Legea Educaţiei Naţionale (LEN), Legea Miclea-Funeriu, cu peste o sută de acte normative. LEN nu mai este unitară, este nevoie de coerenţă şi predictibilitate în sistemul de învăţământ. Planuri cadru şi programe şcolare adecvate epocii în care trăim sunt absolut necesare. Dar ele trebuie să respecte un cadru normativ unitar, adică noile legi ale educaţiei.

Cum nu este la mijloc doar interesul lui Iohannis (proiectul său de „suflet”) şi al guvernului, ci interesul întregii societăţi, trebuie să reluăm dezbaterea publică şi să vedem ce este de făcut.

Calendarul intrării în vigoare a legilor Educaţiei

Chiar publicate peste două săptămâni, legile nu mai pot ajunge în parlament până la 1 februarie 2023, pentru că urmează un circuit  de avizare în ministere iar în  luna decembrie parlamentul îşi ia vacanţă. Perioada 15 noiembrie-15 ianuarie ar putea fi folosită pentru încă o dezbatere publică, pe forma consolidată a proiectelor de legi. Ligia Deca avea dreptate când declara că fără consens social legile nu-şi pot produce efectele pentru care au fost create. Consensul social simplifică şi dezbaterile parlamentare, şi dă şansa ca legile să fie aprobate de parlament până la 1 iulie 2023. Acest consens ar avea şansa să se realizeze după încă două luni de dezbatere publică și actualizarea legilor cu concluziile dezbaterilor.

După eventualul atac la CCR şi promulgare, trebuie să treacă 30 de zile de la publicare în MOf,  pentru ca legile să intre în vigoare.

În perioada 1 septembrie 2023-1 iulie 2024 trebuie elaborată legislaţia secundară, HG-uri şi OM-uri (peste 500 de acte normative), care operaţionalizează intrarea în vigoare a legilor Educaţiei. Şi aici este necesară dezbaterea publică, pentru ca întreg ansamblu normativ să fie înţeles, acceptat şi pus în operă de corpul profesoral şi de inspectori.

În 2024 clasa politică este ocupată cu patru rânduri de alegeri. Este şi un avantaj aici. Lasă profesioniştii şi experţii să se ocupe de ce ştiu să facă, fără intervenţiile politrucilor habarnişti.

Astfel încât, conform acestui calendar, nu văd posibilă intrarea în vigoare a acestor legi înainte de 1 septembrie 2024.

Ligia Deca pare mai conştientă de importanţa legislaţiei privind integritatea academică, în comparatie cu ministrul Cîmpeanu. În intervenţia de ieri de la guvern, a declarat că „acordarea titlului și diplomei de doctor la nivelul universităților, dar, din discuțiile avute, elemente de tipul existenței unui filtru de tip CNATDCU trebuie să rămână”. Asta în timp ce Cîmpeanu voia desfiinţarea CNATDCU, iar universităţile să fie şi cele care constată plagiatele. Adică hoţul strigă hoţii!

„Am toată încrederea că, împreună cu actorii în educație și asociațiile, de federațiile, organizațiile lor reprezentative, dar și alături de experți în educație și echipa de la Ministerul Educației, vom putea formula cele mai bune soluții”, a spus Ligia Deca.

Este foarte bine că gândeşte aşa, dar asta cere timp, un calendar întins până la 1 septembrie 2024.

Va reuşi Ligia Deca să ducă la bun sfârşit aceste proiecte de lege?

Este clar că decizia de a amâna prezentarea în guvern a legilor consolidate cu propuneri încalcă directivele primite de la Iohannis şi Ciucă.

Nu cred că premierul şi preşedintele îşi permit să o remanieze şi pe Ligia Deca. Ar isca un scandal monstru, şi ar avea o problemă de credibilitate cât casa. Ligia Deca va avea de partea sa elitele intelectuale şi academice ale României, lucru ce nu mai poate fi neglijat după scandalul Cîmpeanu.

Ligia Deca are ocazia să-şi lase amprenta pe soarta învăţământului românesc, dacă îşi impune punctele de vedere la guvern şi la Cotroceni.

Propun societăţii civile, experţilor în educaţie  să o ajutăm pe Ligia Deca să ducă la bun sfârşit sarcina extrem de importantă a elaborării legilor Educaţiei, pe baza consensului social.

Ea nu pare să plece de la premiza de la care au plecat Iohannis şi Cîmpeanu: voi sunteţi proşti, doar noi ştim ce trebuie făcut cu aceste legi!