Măsuri pe care viitorul guvern trebuie să le ia imediat. Daca nu, „junk” scrie pe noi!

Am citit aici 10 măsuri pe care reprezentanţii partidelor le discută acum la negocieri pentru reducerea deficitului bugetar.

Mi se par greu de aplicat şi necesitând un timp îndelungat de pus în operă, timp pe care România nu îl are, pentru că pierdem fondurile europene şi riscăm să intrăm în categoria „junk”, adică nu ne mai putem împrumuta şi nu mai avem bani de pensii şi salarii.

1.Combaterea marii evaziuni fiscale ar fi prima măsură propusă. Iar aici ar fi inclusă și o reformă puternică a ANAF.

Discutăm de 30 de ani de combaterea evaziunii fiscale şi eficientizarea ANAF. Fără rezultate consistente. Birocraţia, protecţia acordată întreprinderilor de stat, cu cele mai mari datorii  la bugetul de stat, protecţia acordată datornicilor care contribuie la bugetele partidelor, pe faţă sau pe ascuns. Lipsa de profesionalism şi întârzierea digitalizării ANAF vin din interesele politicienilor pentru a proteja pe cine trebuie. Această atitudine nu se va schimba în câteva săptămâni, aşa că slabă speranţă că această măsură să schimbe ceva. S-a mai adoptat de zeci de ori, fără vreun rezultat notabil.

2. Colectarea mai bună a TVA-ului. În acest caz, ministrul Tanczos Barna a demonstrat argumentat cu cifre că se simte deja această îmbunătățire.

Şi aici s-au încercat diferite operaţii fără succes prea mare. Economistul Andrei Caramitru explică:

„Deci grosul TVA de plătit la stat se acumulează la intermediari. Care nu îl plătesc mai departe la stat prin diverse scheme de tip carusel, sau prin facturi false ca să reducă ce au de plătit, sau prin insolvente frauduloase. Aşa ceva nu e posibil decât cu mega protecţie de la stat, la aşa nivel, da????? Deci voi aţi plătit TVA, dar TVA-ul ăla e furat de un intermediar pe lanţ !”

Până acum statul, prin ministerul Finanţelor şi ANAF, n-a reuşit să rupă acest lanţ vicios, decât în foarte mică măsură. Va reuşi acum, în câteva săptămâni sau câteva luni? Imposibil!

3. Stoparea risipei bugetare pe achiziții inutile. De ani de zile, în multe instituții publice se fac cheltuieli exagerate, inclusiv în primăriile din mediul rural.

Avem 16.000 de ordonatori de credite. Cine să-i controleze, cu câţi oameni şi cu ce costuri? Iarăşi o măsură imposibil de aplicat.

4. Curățenie în instituțiile publice - pe modelul de la Senatul României.

Şi lui Bolojan, şeful Senatului, i-au trebuit câteva luni să dea afară 156 de angajaţi, din 796. Deşi avea experienţa câştigată la Oradea şi Bihor. Cine să facă curăţenia asta, şi cât timp îi ia?

5. Reducerea indemnizațiilor pentru membrii din Consiliile de Administrație. În destule cazuri, membrii din Consiliile de Administrație ajung să primească și indemnizații de zeci de mii de lei.

Se poate face uşor, dar economiile sunt foarte mici în raport cu deficitul bugetar.

Ce se poate face eficient şi imediat, pentru a ne recâştiga credibilitatea

1.Reducerea numărului de ministere

Profesorul în economie Cristian Păun are o propunere pe care o consider foarte bună. Să reducem numărul de ministere la maximum 10, şi anume:

-Ministerul Educaţiei

- Ministerul Sănătăţii

- Ministerul Justiției

- Ministerul Apărării Naţionale

- Ministerul Afecerilor Interne

- Ministerul Finanțelor Publice

- Ministerul Afacerilor Externe

- Ministerul Economiei (unde comasăm Agricultura, Mediu şi Energia)

- Ministerul Fondurilor Europene

- Ministerul Muncii

Este o propunere foarte bună, cu efect imediat asupra costurilor de funcţionare a statului.

2. Reducerea numărului ordonatorilor de credite. Ordonatorii princiali de credite primesc sarcina, prin OUG, să reducă cu 50% numărul ordonatorilor de credite secundari şi terţiari. Îi priveşte cum fac asta, pe cine păstrează şi pe cine nu.

3.Reducerea alocărilor bugetare la ordonatorii principali de credite. La prima rectificare bugetară alocările la ordonatorii principali se reduc cu 20%. Fiecare ordonator principal îşi face apoi reducerile pe care le crede de cuviinţă. Nu se pot face reduceri de cheltuieli de la centru, pentru că nu se ştie importanţa şi greutatea tuturor instituţiilor, agenţiilor, direcţiilor,  inspectoratelor judeţene, etc. De exemplu, în loc de câte un inspectorat şcolar pentru fiecare judeţ, se instituie un singur inspectorat la 5 judeţe, pregătind astfel trecerea de la judeţe la regiuni. La fel cu directiile județene, agențiilor județene, etc.

4. Desfiinţarea primăriilor care deservesc sub 8.000 de cetăţeni. N-au decât să se unească cele apropiate geografic, până ajung la cel puţin 8.000 de locuitori. Nu se mai alocă niciun leu primăriilor de la bugetul central, cu excepţia lucrărilor de dezvoltare şi infrastructură, Dar nu pentru salarii şi funcţionare curentă.

Să nu ne amăgim. Fără astfel de măsuri, și altele similare,  cu aplicare imediată, ne ducem la boală lungă, moarte sigură. Dacă Ilie Bolojan primeşte acordul coaliţiei de guvernare să ia măsurile pe care le consideră necesare, ţinând cont de experienţa sa la Oradea şi Bihor, avem o şansă de redresare. Dacă nu, nu avem.

Să repetăm consecinţele dacă nu se aplica astfel de măsuri radicale imediat după formarea guvernului. Fondurile europene se blochează, iar România devine nefinanțabilă şi nu mai are bani de pensii şi salarii.

Depinde acum de şefii partidelor care vor forma coaliţia de guvernare să înţeleagă această alegere. Alb sau negru.