Liderii lumii, în excursie de mare lux, veghind, atenți și îngrijorați, la decesul Planetei Pământ

Om să fii, cum să nu-ți dorești să te duci și tu într-o bine-meritată vacanță la Sharm el-Sheik, una dintre locațiile turistice de lux cele mai scumpe ale planetei, asta dacă ai norocul să fii găzduit în zona super-exclusivistă, de un lux orbitor, destinată aleșilor acestei lumi. Se adună la Tonino Lamborghini International Convention Centre demni, solemni și extrem de preocupați, dorind să arate lumii cât sunt, după obicei, de atenți și îngrijorați la situația dramatică, pornită deja pe un drum fără întoarcere, a degradărilor de profunzime a vieții din unele zone ale planetei noastre, cele care sunt afectate se pare ireversibil de urmările schimbărilor climatice.

Aveți aici seria de date, inclusiv un raport final, puse la dispoziția onorabililor participanți de Organizația Meteorologică Mondială, cu concluzii nu numai științific argumentate, ci, din nenorocire, de acum evidente deoarece resimțite de noi toți și cu efecte extrem de serioase, uneori chiar catastrofale, asupra vieții în zone din ce în ce mai extinse, deschizând perspectiva „migrațiilor provocate de schimbările climatice”. Aceasta este cea mai realistă și dramatică perspectivă pentru viitorul imediat și cel pe termen scurt: migrații de acest fel care să pună în mișcare un număr din ce în ce mai mare de oameni disperați și fără niciun fel de perspectivă de a se putea întoarce vreodată în locurile de baștină, luptând pentru supraviețuire imediată, mase de oameni din ce în ce mai greu sau chiar imposibil de controlat și care vor dori să ajungă în din ce în ce mai puținele „zone verzi” care să permită practicarea agriculturii. Scenariu-catastrofă totalmente imposibil tocmai deoarece statele civilizate și bogate ale planetei au sisteme de protecție solide, forțe armate și de securitate care pot face față oricărei migrații necontrolate care să semene leit cu o invazie? Posibil, spun unii experți în domeniu, atâta timp cât fenomenele respective nu implică cifre de peste câteva milioane de persoane care să se deplaseze simultan. Problema este verificată acum prin testarea cu succes a capacității de absorbție a țărilor din UE în cazul refugiaților din Ucraina. Vă reamintesc că, în februarie 2022, România trimitea unul dintre cele mai interesante mesaje în acest context, ministrul apărării din acea vreme, dl.Dâncu, afirmând că țara noastră se oferă să găzduiască, fără a preciza durata ofertei, un număr de jumătate de milion de refugiați din Ucraina, oferind pachetul gratuit complet cazare/masă/locuri în sistemul școlar/asistență de sănătate, etc. Dar nu toate țările europene, să nu mai vorbim de nefericiții din alte zone, au creșterea noastră economică excepțională, peste așteptări, cum țin mereu să sublinieze conducătorii noștri politici.

Restul țărilor studiază deja de ani de zile – și fac publice, conform sistemului lor naiv de guvernare transparentă – capacitatea economiilor lor naționale de a se adapta loviturilor succesive provocate de schimbările climatice și, în cele mai multe cazuri, de previzibile modificări ale caracteristicilor meteo în cadrul unei succesiuni de anotimpuri care obligă la regândirea tipurilor de producție agricolă și animală ,  surselor de hrană și a valorii la care populația va fi obligată să achiziționeze produse din ce în ce mai rare și mai scumpe.

Datele prezentate acum sunt absolut dramatice și mai mult decât îngrijorătoare. Citiți raportul și veți vedea că, în acest moment, nivelul mărilor și oceanelor crește de două ori mai rapid decât în urmă cu 30 de ani și temperatura lor a atins cel mai înalt nivel din istorie, cu efecte teribile asupra florei și faunei, determinând schimbări sistemice , inclusiv în domeniul pescuitul și afectând – cu consecințe acum încă imposibil de imaginat – viața sute de milioane de oameni a căror subzistență depinde de pescuit. Pentru prima oară în istorie s-a înregistrat ploaie și nu zăpadă pe cel mai înalt munte din Groenlanda, la 3200 m înălțime. Se înregistrează recorduri absolute în cazul emisiilor în atmosferă, cu creșteri în cazul metanului, gheața din Antarctica se topește cu o viteză nemaiîntâlnită...

Da, așa e, și ce-i cu asta?

De fapt, chiar asta este imensa provocare: și de data asta, cum le este obiceiul, liderii politici vor rosti seria de discursuri standard despre cum să ne îngrijim noi de planetă, cu promisiuni aferente, chiar ridicole știind că nimic din ce-au promis în anii trecuți nu s-a împlinit. Și nici nu are șanse să se aplice în măsura în care, pe de altă parte, tot ei, întorși acasă, vor trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura supraviețuirea unor populații afundate din ce în ce mai adânc în criză economică, cu spaima că sărmanii planetei se vor coaliza în revoltă deschisă.

Angajamente pentru combaterea schimbărilor climatice? Liderii europeni, sub presiunea crizei imediate, au renunțat rapid la unele dintre promisiunile exemplare, Cum ar fi, spre exemplu, recucerea rapidă a folosirii centralelor pe cărbune. Dimpotrivă, fără ezitare, țări cu politic-far în domeniu, precum Germania, au anunțat redeschiderea de mine de cărbune ..

Care ar fi soluția realistă? Posibilitatea ca programele acestea de mediu -teoretic impecabile – să fie gândite din start în corelație cu sustenabilitatea economică a unor politici sociale de cooperare internațională care să asigure o compensare acordată țărilor-țintă, adică acelea care trebuie să-și asume schimbarea naturii ciclurilor de producție în acest moment sursă directă de gigantică poluare. Astea ar fi politicile sociale de mediu care să salveze ce se mai poate dintr-o planetă care intră în colaps.

Dar, despre asta, nu se va vorbi decât, eventual, la următorul priveghi.