Lecţia de macroeconomie. România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru din 2021. Vine un dezastru

0
0
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Ieri, Institutul Naţional de Statistică a publicat date privind evoluţia PIB în trimestrul 4 din 2021. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă.

România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS  indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în ​​​​perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină).

 

image

Cu siguranţă atunci când Institutul Naţional de Statistică va introduce în serie date privind evoluţia PIB din Q1 2022 (indiferent că vorbim de creştere economică de 1% sau 2%), seriile de date din urmă se vor revizui şi vom observa că România a avut recesiune tehnică în semestrul 2 din anul trecut, trimestrele Q3 2021 si Q4 2021 reflectând cădere economică (se pot face modelări pe baza detaliilor furnizate de INS aici).

Ce să mai spunem? Încă din august / noiembrie anul trecut am scris pe platformele Adevărul şi Ziarul Financiar cu privire la faptul că „ruptura dintre mesajele oficiale privind evoluţia economică şi realitatea economică internă este din ce în ce mai profundă”. Titlurile analizelor au fost Economia românească, între chin şi amin, detalii aici şi Trei tendinte care arata caderea economiei in 2022, detalii aici. Am vorbit despre o revenire economică nesustenabilă, despre faptul că se observă acumularea unor dezechilibre majore precum explozia datoriei guvernamentale (+ 57 de miliarde de euro în doar doi ani), adâncirea deficitelor comerciale şi de cont curent la valori mult peste pragul de alertă, atingerea unor deficite bugetare record şi finanţarea din ce în ce mai dificilă a acestora. Am scris atunci că anul 2022 va fi mai complicat decât anul 2021, din perspectiva acumulării unor cauze / dezechilibre / evoluţie interne şi externe puternice, de natură să conducă la scăderea competitivităţii economice, pierderea puterii de cumpărare şi accentuarea sărăciei. Presiunile bugetare vor atinge un nivel fără precedent, iar criza socială va acumula tensiuni, inclusiv pe fondul exploziei preţurilor la utilităţi.

Ultimele trei trimestre mi-au dat dreptate. Realitatea economică şi socială indică fenomene îngrijorătoare. Explozia preţurilor la energie şi gaze naturale a apărut în principal din cauza Liberalizării iraţionale. Să implementezi un astfel de proces pe pieţe neconcurenţiale, imature şi cu înţelegeri de tip duopol/oligopol cooperant, pe o bursă nereglementată corect (cu marea majoritate a tranzacţiilor pe termene foarte scurte, speculative, invers faţă de ceea ce se întâmplă în ţările dezvoltate), nu poate conduce decât la un eşec major al pieţei. Este ceea ce vedem astăzi. Observaţi în graficul de mai jos efectul liberalizării în domeniul energiei. Nici un comentariu, este sugestiv.

 

image

Sursa: ANRE, 2022

Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic şi direct toate companiile şi toată populaţia, financializarea şi gradul de intermediere financiară fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată. În schimb, şocul cauzat de preţurile energiei şi gazelor naturale loveşte direct şi puternic până la nivelul celor mai mici companii şi a celor mai sărace gospodării din România. Loveşte la fundaţie, rupe pânza de păianjen economică şi distruge plasa de siguranţă socială.

Şocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic. Dacă în cazul virusului, există un compromis între agresivitate şi contagiune, în cazul exploziei preţurilor la energie vorbim de amândouă procesele – este şi agresiv şi provoacă şi contagiune ridicată.

Prezentul îl trăim şi observăm cu toţii. Insolvenţe, falimente, restrângerea activităţii, căderea consumului şi a investiţiilor, concedieri. Explozia inflaţiei (cauza fiind dată în proporţie de 80% de creştere a preţurilor la energie şi gaze) a devenit deja un şoc persistent, ce afectează puterea de cumpărare. Tensiunile sociale se acumulează.

Dar viitorul?

Nu arată deloc bine. Indicatorii semnal/proxy privind evoluţiile economice viitoare sunt de natură să îngrijoreze. Iată, de exemplu, evoluţia preţurilor la producţia industrială, plus 33,3% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020. Creşteri de preţuri la producţia industrială de 42,3% pe piaţă internă şi 17,9% pe piaţă externă nu a mai avut România în ultimii 25 de ani, cel puţin.

 

image

Sursa: INS, 2022

Dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor nu se va reflecta într-o proporţie însemnată în preţurile bunurilor de consum, se înşală. Dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor la bunurile industriale nu va scoate majoritatea companiilor româneşti atât din pieţele externe cât şi de pe pieţele interne, se înşală din nou.

La detaliu, lucrurile sunt şi mai grave.

Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – aşa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoţită de greve şi tulburări sociale zilnice. Se va intra în cercul vicios al morţii economice (reducerea activităţii, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică....ş.a.). Vom constata înfriguraţi falimentul companiilor de producţie industrială şi servicii suport precum şi al celor din industria alimentară şi auto. Primul val va lovi 25% din industrie (cu energointensivitate medie si mare) si 33% din industria alimentară si auto (340.000 salariati vor avea locurile de munca afectate).Vom asista la probleme în funcţionarea statului român şi furnizarea unor servicii publice esenţiale – vor cădea instituţii publice – scoli, universitati, spitale, muzee, teatre... şi chiar reţele de infrastructură critică – transport, iluminat...

Pansamentul pus pe rană până în aprilie opreşte sângerarea, dar nu este suficient. Schemele de compensare şi plafonare vechi şi actuale sunt de natură temporară şi nu pot fi prelungite. Orice povară aruncată în plus pe buget nu va avea ca efect decât suprapunerea unei crize economice profunde peste criză energetică. Soluţiile de reducere a taxării nu vor face decât să prelungească şi mai multă infecţia provocată de şocul creşterii preţurilor la energie şi să arunce bugetul în aer. Nu aceasta este alternativa.

Nu mai există timp, de cel puţin o lună. Inacţiunea şi tergiversarea luării unor măsuri radicale provoacă daune iremediabile în economia şi societatea românească. Situaţia se deteriorează rapid.

Fereastra de oportunitate se va închide în curând, urmând validarea unui dezastru economic şi social de proporţii.

A nu te uita în sus nu înseamnă că o cometă” nu face deja ravagii. Se vede de la nivelul solului, de la firul ierbii. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite