La 30 de ani, Kievul încă îşi caută independenţa faţă de Moscova. Ucrainenii vor în UE, dar pentru NATO nu există majoritate limpede
0
Pe 24 august, Ucraina şi-a sărbătorit independenţa. Încotro se îndreaptă acest stat, la 30 de ani de independenţă?
Atunci când vine vorba de aderarea la NATO sau la Uniunea Europeană, sondajele de opinie monitorizează regulat dinamica opiniei publice ucrainene faţă de aceste subiecte, fiindcă statul ucrainean şi-a manifestat intenţia de integrare euro-atlantică odată cu mişcările de protest de la Kiev şi evenimentele ulterioare din 2014. Se poate observa şi din diagramele din Tabel 51 şi 52, faptul că anul 2014 a reprezentat o schimbare radicală de atitudine a ucrainenilor faţă de NATO şi UE, iar dacă până atunci spre exemplu doar un sfert dintre cetăţeni considerau aderarea la NATO ca fiind cea mai bună opţiune de securitate sau aproximativ acelaşi număr de cetăţeni (37%) considerau că direcţia politicii externe a Ucrainei trebuie să se îndrepte spre aderarea la Uniunea Europeană şi cealaltă parte opta către aderarea la Comunitatea Economică Euroasiatică (Rusia, Belarus, Kazakstan, Armenia, Kirgizia), evenimentele din 2013-2014 au propulsat în sens pozitiv atitudinea populaţiei ucrainene faţă de aderarea la NATO şi UE. În următorii ani, aderarea la NATO a fost susţinută de între 40 şi 46 la sută dintre cetăţeni, în timp ce opţiunea de securitate de alianţă militară cu Rusia şi alte ţări CSI a scăzut până la 5-7%, iar susţinătorii statutului nealiniat al Ucrainei rămân o proporţie semnificativă de aproximativ o treime din populaţie, deşi a cunoscut anumite fluctuaţii de-a lungul timpului (Tabel 53). În prezent, respondenţii care susţin aderarea la NATO constituie o proporţie de peste 40 la sută, în timp ce acei care se împotrivesc însumează puţin peste 30 la sută.
Tabel 51: Tabel şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „şi dacă s-ar ţine acum un referendum cu privire la aderarea la NATO. Care ar fi alegerea ta - să votezi pentru aderarea la această alianţă, împotriva aderării sau abţinerii - să nu participi la vot?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2005-2020.
Tabel 52: Tabele şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „dacă s-ar organiza astăzi un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum aţi vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2014-2018.
Tabel 53: Tabele şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „în opinia dumneavoastră, ce opţiune de garantare a securităţii ar fi cea mai bună pentru Ucraina?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2007-2020.
Totuşi, dinamica opiniei publice legată de susţinerea statutului neutru şi nealiniat al Ucrainei merită analizat, fiindcă acesta ne oferă o imagine de ansamblu asupra stării opiniei publice ucrainene şi este un indicator important a ceea ce ar putea să se întâmple în continuare în tratativele de negociere pentru încetarea focului din estul Ucrainei sau încercarea de soluţionare a acestui conflict. În acest sens, casa de sondare Centrul Razumkov a monitorizat atitudinea ucrainenilor faţă de adoptarea legii privind statutul neutru şi nealiniat al Ucrainei între 2016 şi 2020, iar o majoritate relativă (47% în medie) care se împotriveşte unei asemenea legi a fost identificată, fiind aproape aceeaşi proporţie de cetăţeni care îşi doresc aderarea la NATO, în timp ce o proporţie de 30 la sută (în medie) dintre respondenţi ar fi de acord cu legiferarea statutului nealiniat al Ucrainei. Merită remarcat faptul că în ultimul sondaj realizat de Centrul Razumkov din 2020, întrebarea din chestionar a fost schimbată şi formulată într-un mod mai pertinent, respondenţilor fiindu-le indicat că odată cu introducerea în Constituţia Ucrainei a statutului neutru ar însemna renunţarea la perspectiva aderării la NATO, ceea ce a provocat o rată mai mare de răspunsuri negative faţă de această eventuală legiferare, ajungând până la 54 la sută, deşi în anul 2019 fusese de 49 la sută. Dacă în acest caz s-a înregistrat o creştere procentuală de 5 la sută, proporţia celor care ar fi susţinut o asemenea legislaţie a scăzut cu 4 procente (Tabel 54).
Tabel 54: Tabel care reflectă atitudinea faţă de adoptarea legii privind statutul neutru şi nealiniat al Ucrainei, conform sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2020.
Îngrijorător este faptul că o altă casă de sondare (KIIS) a înregistrat în ultimii 2 ani o proporţie uşor mai mare faţă de Centrul Razumkov, astfel că procentul celor care ar susţine un statut neutru şi nealiniat al Ucrainei este de 36 la sută, iar conform diagramei prezentate anterior (Tabel 53), acest segment de populaţie ar avea o dinamică uşor pozitivă, apropiindu-se de procentul celor care optează pentru aderarea la NATO.
Dacă pentru aderarea la NATO se înregistrează o majoritate relativă, atitudinea opiniei publice ucrainene faţă de aderarea la UE este mai pozitivă, constituind o majoritate de peste 50 la sută, după cum se poate observa în Tabelele 55 şi 56. În acelaşi timp, rata de împotrivire a cetăţenilor este mai mică faţă de aderarea la NATO, un sfert dintre respondenţi fiind gata să dea un vot negativ în cazul organizării unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Tabel 55: Tabele şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „vă rugăm să vă imaginaţi că se desfăşoară în prezent un referendum privind întrebarea dacă Ucraina ar trebui să adere la Uniunea Europeană. Puteţi vota pentru aderarea la acest sindicat, împotriva aderării sau abţinerii - neparticiparea la vot. Care este alegerea ta?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2012-2020.
Tabel 56: Tabele şi diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „dacă astăzi ar avea loc un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cum aţi vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2013-2018.
În ultima parte a serialului nostru vom trage concluziile în urma parcurgerii rezultatelor sondajelor de opinie pe diferite teme de importanţă strategică (prima parte aici, a doua parte aici, a treia parte aici.).
(va urma)
Articol de Cristina Melnic, absolventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic.
Se încarcă comentariile...
