Islamizarea Turciei
0
Turcia sub Erdogan se află într-un continu regres democratic, Islamizarea Ţării trimiţând statul cu 100 de ani în urmă, când reformele lui Ataturk, primul preşedinte al Republicii Turcia, au reuşit să readucă în timpurile moderne rămăşiţele fostului Imperiu Otoman.
Aceasta nu este opinia mea ci a unei bune părţi din comunitatea turcă ce trăieşte în afara ţării.
Astăzi am avut o întâlnire cu doi membri ai comunităţii, ambii căsătoriţi şi stabiliţi în România, oameni de afaceri. Aducând în discuţie vizita în România a actualului preşedinte al Turciei, aceştia şi-au exprimat temerile cu privire la Islamizare Turciei, pe care o văd ca pricipala ameninţare asupra stabilităţii şi viitorului ţării.
Practic actualul preşedinte a renuţat la conceptul de stat prin care s-a readus Turcia la nivelul de Mare Putere şi un exemplu pentru statele rezultate prin destrămarea Imperiului Otoman.
Regresul este unul accentuat iar temerile, justificate de altfel, sunt acelea că Turcia va lua calea Iranului, ce după căderea Şahului a pierdut tot ceea ce se câştigase.
Democraţia din Turcia nu este cea pe care noi o cunoaştem şi regimul se apropie cu mult mai mult de modelul Putin. Erdogan dispune de întregul aparat propagandistic reprezentat de media şi îşi elimină sistematic principalii oponenţi, chiar dacă nu fizic, prin ridicarea de tot felul de acuze penale la adresa acestora.
Inclusiv atentatele din ultima perioadă arată să Turcia tinde să scape de sub control. Islamizarea Turciei înseamnă în realitate radicalizarea populaţiei. Poate efectele pe termen scurt nu sunt atât de evidente, dar pe termen lung revenirea la o normalitate pe model european este foarte puţin probabilă.
Din 2003 până în 2014 Erdogan a fost premierul Republicii Turcia, după această perioadă devenind preşedinte, dar nu înainte de a creşte rolul acestei funcţii în stat.
În anul în care avea să devină preşedinte a apărut o înregistrare în care vorbea cu fiul său de ascunderea unor sume importante de bani. Ample anchete de corupţie au fost deschise în acea perioadă împotriva apropiaţilor lui Erdogan, el punând acest lucru pe un complot existent în interiorul procuraturii şi la nivelul poliţiei. Ulterior magistraţii, procurorii şi poliţiştii ce au constituit parte a acestor anchete au fost îndepărtaţi.
Erdogan este cel mai bogat preşedinte din lume, avere pe care el şi apropiaţii lui au făcut-o în perioada în care s-au aflat la conducerea Turciei. Întregul stat este condus în mod oligarhic de preşedinte şi apropiaţii săi.
Acest proces reprezintă însă un pericol la adresa stabilităţii în Sud-Estul Europei şi o ameninţare asupra unităţii NATO. Turcia tinde să devină primul stat islamic din interiorul alianţei militare.
Această tendinţă este susţinută energic de politica declarată a Moscovei, care vizează crearea unui Califat Islamic în această parte a lumii şi care să determine pierderea controlului deţinut actualmente de SUA.
Dincolo de Islamul ce se dezvoltă din interior sub oblăduirea lui Erdogan, milioane de musulmani sunt refugiaţi în Turcia, fără şanse reale de a reveni în ţările de origine.
Lăsând la o parte problemele interne, Turcia s-a dovedit în ultimii 100 de ani prietena ţării noastre. Foarte puţini cunosc faptul că în momentul în care Rusia a dat ultimatum României în 1940, a fost singurul partener care şi-a păstrat angajamentul militar de a fi alături de noi în cazul unei agresiuni.
Mergând şi mai mult în timp, Capitulaţiile prin care Ţările Româneşti intrau sub suzeranitatea otomană, aveau drept scop un parteneriat de protecţie împotriva pericolului reprezentat de Imperiul Ţarist. Decăderea relaţiilor a avut loc odată cu slăbirea Imperiului Otoman, când cu sprijinul Rusiei, în Ţările Române au fost instituite regimurile fanariote.
Turcia reprezintă un partener de interese al României, tot aşa cum este şi Polonia. Acest parteneriat solid este pus însă în pericol de procesul de degradare democratică a Turciei, iar efectele nu pot fi printre cele mai bune.
Se încarcă comentariile...
