Incredibila gafă a preşedintelui Iohannis la autopropunerea ca şef al NATO

Gafa este şi mai evidentă după vizita lui Mark Rutte în Turcia, în urma căreia preşedintele Erdogan s-a adăugat pe lista susţinătorilor lui Rutte la şefia NATO. Au mai rămas trei state încă nehotărâte, România, Ungaria şi Slovacia. Ungaria şi Slovacia susţin Rusia şi pe Putin, cumva este explicabil. Dar România?

Klaus Iohannis

Cum se alege şeful NATO

De la înfiinţarea organizaţiei există regula nescrisă ca şeful NATO să se aleagă prin consensul statelor membre, adică regula unanimităţii. Până la ajungerea la un consens, au loc discuţii informale în spatele uşilor închise, astfel că anunţul privind viitorul şef al NATO se face după obţinerea unanimităţii şefilor de stat şi de guvern pentru o persoană anume.

Postul de şef al NATO nu se scoate la concurs, nu se anunţă posibilii candidaţi, care dacă nu sunt aleşi se fac de râs. Nu este un concurs cu probe, juriu şi autosusţinerea candidaţilor.

Alegerea şefului NATO se face şi în funcţie de importanţa militară şi contribuţia ţărilor la bugetul NATO, în funcţie de personalitatea persoanei care se creionează pentru o astfel de funcţie extrem de importantă.

Să nu fi ştiut toate aceste date preşedintele Iohannis, după 10 ani de mandat ca preşedinte al României şi activitate în organismele de conducere NATO şi UE?

Sau şi-a spus, ca un copil de grădiniţă: asta vreau eu, sunt calificat pentru acest post, şi trebuie să mi se îndeplinească dorinţa! („Dna educatoare, eu sunt Spydermann, vă rog să mă puneţi şeful clasei”!)

Mai mult, în momentul autopropunerii ca şef la NATO, principalele state, America, Franţa, Marea Britanie, puteri nucleare,  îşi anunţaseră deja sprijinul pentru Mark Rutte. Ce spera Iohannis, să le facă personalitatea sa  să se răzgândească?

Ştim cu toţii că în cancelariile principalelor state există grupuri de analiză formate din experţi de primă mână, care cântăresc o personalitate după faptele sale din toată cariera. Nimic nu le scapă. Nici faptul că Rutte venea pe bicicletă la serviciu, şi-a plătit singur avionul şi cazarea în Turcia. Iar  despre Iohannis că a vizitat toată lumea cu avioane private, închiriate pe bani grei, şi ale căror costuri sunt secretizate. Şi multe altele.

Cert este că acum Iohannis nu este susţinut de aproape niciun stat. Poate de Viktor Orban, care trece drept căţeluşul lui Putin.

Mă aştept ca, în curând, preşedintele Iohannis să-şi anunţe retragerea din cursa pentru şefia NATO.

Când se va alege şeful NATO

Există o grabă, actualul şef al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul în septembrie. Anunţul candidaturii lui Iohannis a fost primit cu iritare în cercurile înalte de la Bruxelles,  care vor ca şeful NATO să fie decis înainte de europarlamentare, pentru a nu se suprapune cu discuţiile despre şefia principalelor instituţii ale UE. În orice caz, la summitul NATO din iulie ar trebui să fie anunţat numele viitorului şef al organizaţiei.

De aici şi „scăparea” intenţionată, pe surse, către publicaţia Politico, că Iohannis ar fi în calcule pentru şefia Comisiei Europene. Doar, doar nu va face pe „Gică contra”, şi nu va bloca numirea unui şef la NATO în luna mai.

Ce se va întâmpla, greu de spus acum. Dar dacă Iohannis se încăpăţânează şi blochează numirea lui Rutte ca şef al NATO, şi-ar rupe toate punţile de legătură cu restul conducerii UE, şi s-ar retrage la Sibiu ignorat de toată lumea politică europeană.

Sper că evaluează cu grijă poziţiile politice pe care le va lua, nu ca atunci când s-a autopropus şef la NATO!