În privinţa politicilor fiscal-bugetare, PNL=PSD

Ieri au avut loc dezbateri în parlament pe marginea bugetului de stat din 2021. Au fost frapante similitudinile de limbaj dintre PNL şi PSD, în privinţa asigurării finanţării bugetare în anul următor. Specialiştii independenţi, CE şi FMI spun că România se îndreaptă spre prăpastie din punct de vedere bugetar-fiscal, doar premierul şi ministrul de Finanţe văd invers: România se îndreaptă spre „cele mai înalte culmi de civilizaţiei şi progres”!

Cine are dreptate? Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, are şi dânsul vise exotice. A declarat luni că pieţele financiare şi investitorii au încredere în guvern, aşa că nu sunt probleme cu finanţarea unui deficit bugetar mai mare. În aceste condiţii nu este nevoie de FMI. Dar banii trebuie returnati, oricum. De unde? Tot Florin Cîţu declară: ”am trecut” peste perioada dificilă din punct de vedere economic şi acum avem o revenire ”în V”. Are ce are cu litera V!

România trăieşte din împrumuturi

Victor Ponta spune clar cât a împrumutat România în 9 luni ale guvernării PNL, fără a fi contrazis: 12,5 miliarde euro. Profitând de pandemie şi de faptul că UE a ridicat restricţia de 3% din PIB pentru împrumuturile unei ţări. Economistul Radu Soviani are cifre şi mai mari: 14 miliarde de euro datorie publică doar în primele 9 luni ale anului 2020, plus 4 miliarde euro în noiembrie-decembrie 2019. În total 18 miliarde de euro. Tot Radu Soviani previzionează că în cele trei luni rămase din 2020, guvernul va mai împrumuta 8 miliarde de euro, pentru a achita salarii, pensii, facturi ajunse la scadenţă, returnarea ratelor de împrumuturi cu dobânzile aferente. Vom ajunge clar la un nivel al datoriei publice de cel puţin 45% din PIB, deşi plecasem la începutul anului de la 34% din PIB.

Radu Soviani precizează şi dobânzile plătite de România: „Ratele de dobândă pe termen lung în România sunt de 3,49% pe an, de 3 ori şi jumătate mai mari decât în Grecia – ţară aflată în categoria ,,junk” (1,08%), aproape triple faţă de Polonia (1,35%), mai mult decât triple faţă de Cehia (0,98%), de 17 ori mai mari decât Bulgaria (0,2%) şi o dată şi jumătate faţă de cele din Ungaria (2,39%). Dobânzile la care se împrumută România sunt de 13 ori mai mari decât în Spania şi de 3 ori şi jumătate mai mari decât în Italia”.

Asta pare să fie filosofia de guvernare a puterii actuale: ne împrumutăm cât putem de mult, după care Dumnezeu cu mila! Exact filosofia fiscal-bugetara a PSD.

Numai că vine şi momentul trezirii, ca în 2010

Un deficit bugetar de 10-12%, cât este posibil să înregistrăm în acest an, nu poate să nu alerteze creditorii internaţionali. În 2009 guvernarea Băsescu-Boc nu a luat nicio măsură de asanare a deficitelor bugetare, pentru că veneau alegerile prezidenţiale de la sfârşitul lui 2009, iar în mai 2010 a venit scadenţa: tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor şi mâna întinsă la FMI să ne scoată din groapă. Cum a înţeles populaţia această soluţie, se ştie. 7,3 milioane de alegători au votat pentru demiterea preşedintelui Băsescu în 2012, şi doar nerealizarea pragului de prezenţă de 45% l-au salvat pe Traian Băsescu de demitere.

Cum vede premierul Orban rezolvarea situaţiei fiscal-bugetare în 2021

Ne-a explicat ieri, la dezbaterea din parlament.

„În construcţia bugetară pe care o pregătim nu vom creşte taxele şi impozitele. Orice creştere de venituri va avea la bază eficientizarea ANAF, digitalizarea colectării taxelor şi impozitelor, reducerea evaziunii fiscale… Vom asigura resursele necesare pentru cheltuielile cu pensiile şi de personal România, pentru o revenire rapidă din criză economică, România are nevoie de investiţii publice şi trebuie să asigurăm resursele financiare necesare pentru a susţine trendul stabilit deja prin bugetul 2020”.

Soluţia premierului: eficientizarea ANAF. Aud de 30 de ani soluţia asta, dar nimeni n-a reuşit să o pună în practică. Nici PNL, prin ministrul Cîţu, nu a făcut un pas înainte într-un an de zile. Aceeaşi fată morgana, cu care ne-a aburit şi PSD, până câştigă alegerile. După care, împrumuturi cât cuprinde.

România are o rată a colectării bugetare de circa 27% din PIB. În timp ce ţările europene avansate au 40% din PIB. Ce face diferenţa? Conformarea voluntară. Contribuabilii europeni au încredere că guvernele lor fac ce trebuie cu banii obţinuţi din taxe şi impozite. Ai noştri nu au. Şi cum să aibă, când ştiu risipa şi dezastrul din sistemul public. Acum, câţiva primari şi şefi de CJ curajoşi le-au scos şi în piaţa publică.

Ilie Bolojan, şeful CJ Bihor, a concediat 50% din personalul din subordine, ca nenecesar. La fel s-a întâmplat la Prahova, Caraş-Severin. Noul preşedinte al CJ Prahova anunţă că va concedia peste 300 de angajaţi: "Am găsit o structură de personal plină de pile de partid, fără chef de muncă”.

Nu cred că se îndoieşte cineva că acelaşi fenomen se regăseşte în toate instituţiile statului. Doar că din motive de alegeri a fost ignorat de guvernul Orban timp de un an de zile. Exact ca în 2009.

Primarii noi aleşi, cei mai curajoşi, ne arată şi ei dezastrul găsit în primăriile lor. Primarul Sectorului 1 a postat o înregistrare cu vizita făcută la Compania de Investiţii şi Dezvoltare în Sănătate, pentru al cărei sediu se plăteşte o chirie lunară de 20.000 €, deşi realizările sunt doar un spot publicitar şi lansarea unei licitaţii. Respectiva companie a plătit cu 300.000 de euro un spot publicitar mincinos, interzis de CNA, despre un spital inexistent! Sunt multe alte exemple. Două companii municipale în Bucureşti, care se ocupă de cimitire, fără să ştie una ce face cealaltă. Primării care de la 10 salariaţi au sărit la 80. Că le dă statul bani!

În România primăriile nu dau socoteală de cum cheltuiesc banii. Iar alegătorii află câte ceva doar când se schimbă primarii. Destul de rar. Şi dacă ar trăi din banii proprii, ar fi doar relaţia primar-alegători. Dar vin cu mâna întinsă la guvern şi primesc fonduri de echilibrare cu care îşi acoperă salariile imense obţinute de la PSD şi escrocheriile pe care le fac.

De ce nu vede nimeni aceste realităţi? Pentru că primarii aduc voturi, şi trebuie răsplătiţi. Din banul public, evident, că de unde din altă parte.

Guvrnul Orban face ce a făcut şi PSD

Guvernarea Orban nu se deosebeşte cine ştie ce de guvernarea PSD. Aceeaşi logică şi filosofie de guvernare. La construcţia bugetară ne abureşte că vor fi încasări miraculoase la buget. Exact ca PSD. Păstrează un aparat bugetar uriaş, de 1,3-1,4 milioane de persoane, deşi toată lumea ştie că 30% dintre ei freacă menta, plimbă hârtii. Unii dintre noii şefi de CJ ne spun că 50% dintre ei nu fac nimic. Există ordonatori de credite care, deşi nu au nicio activitate folositoare, încasează salarii de ani de zile. Fără că cineva să-i deranjeze. Aşa a făcut şi PSD. Şi guvernul Orban dă sume uriaşe primarilor, fără control, fără mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii acestor bani. Exact ca PSD. Pentru că aduc voturi în alegeri. Salariile din sistemul bugetar sunt duble comparativ cu cele din privat. Exact ca în timpul guvernării PSD.

Ce va urma după alegeri? Scadenţa!

În scenariul cel mai negru, la un deficit bugetar de 10-12% din PIB, agenţiile de rating şi creditorii interni şi externi vor spune stop finanţării României. Exact ca în 2010. Chestia cu „greaua mosternire” nu prea ţine, la un an de la preluarea guvernării. Indiferent de scuzele cu „pandemia e de vină”, România riscă să intre în incapacitate de plată. Se va duce cu mâna întinsă la FMI, care a şi pus condiţii „îngrozitoare” (Florin Cîţu), pentru acordarea unui împrumut: reducerea aparatului bugetar cu 30%, a cheltuielilor administraţiilor locale cu 20%, privatizarea unor entităţi de stat şi multe altele. Tare mi-e teamă că vom relua filmul din 2010!

Varianta mai bună ar fi reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, eliminarea ordonatorilor de credite care nu au obiectul activităţii, reducerea personalului bugetar cu 30%, schimbarea legislaţiei privind contractele de muncă cu statul, eliminarea fondurilor de echilibrare pentru primării. Să trăiască din fondurile proprii, dacă îşi permit. Dacă nu, să se unească cu alte primării şi să-şi reducă personalul cât îi ţine plapuma.

Va avea curaj guvernul Orban să ia asemenea măsuri, dacă va fi reinvestit după alegeri? Mă îndoiesc. Orban a crescut în politica patronată de Iliescu, Adrian Năstase, Tăriceanu, Crin Antonescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea. Aceşti „mentori” de politică şi-au pus amprenta pe gândirea lui Orban, chiar dacă nu o recunoaşte. Acum procedează exact cum au procedat guvernele PSD-iste. Ignoră şi soarta învăţământului, lăsat pe mâna unei profesoare de preuniversitar, care nu a făcut nimic din ce trebuia să facă la cârma ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Poate o variantă mai bună ar fi o poziţie relevantă a USR PLUS în noul guvern, partid mai nou, apărut mai de curând, cu oameni tineri, netributari gândirii politice a vechii gărzi de politicieni, condusă de Iliescu. Totul depinde de cum vor judeca alegătorii ce aşteaptă de la viitorul guvern.