Guvernarea „Nicu şi Marcel” reuşită, pacientul (bugetul ţării) este mort. Marcel vrea să fugă de „priveghi” în opoziţie

Cei care îmi citesc articolele ştiu că am prevăzut acest final dramatic pentru România. Nici nu avea cum să fie altfel, la câtă inconştienţă economică şi politică ne-au arătat conducătorii.

Cum am ajuns aici

Are dreptate şi Ciolacu când spune că echipa Cîțu-Ludovic Orban au împrumutat ţara în doi ani cu 200 de miliarde lei, profitând de pandemie şi de ridicarea restricţiei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.  Și nici până acum nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Pe izoletele care au dispărut nu se ştie unde? Şi mai unde? 

Cei doi au dus deficitul la 9,2% şi datoria publică de la 37% din PIB, la 48% din PIB. N-au învăţat nimic din lecţia Greciei. Banii împrumutaţi trebuie restituiţi, plus dobânzile, ceea ce măreşte deficitul, care impune alte împrumuturi, şi tot aşa. Principiul bulgărelui de zăpadă.

În 2010 am fost într-o situaţie asemănătoare. Atunci România devenise nefinanțabilă, pentru că investitorii nu mai voiau să ne împrumute, sau o făceau pe termen scurt şi la dobânzi înrobitoare. Am ieşit din impas cu preţul tăierii salariilor bugetarilor cu 25%. Şi acum se va întâmpla la fel.

Premierul Ciolacu propune două paliere de măsuri. Reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri „călduţe”, care să nu ducă la concedierea bugetarilor, pentru că şi-ar pierde din electorat. Câţiva sefuleti daţi afară, câteva cosmetizări viitoare ale instituţiilor şi aparatului bugetar,  în anii ce vin. Ministrul de Finanţe apreciază la 2,5 miliarde lei aceste reduceri de cheltuieli.

Cât avem de redus în deficitul bugetar

Premierul Ciolacu zice că va merge la Bruxelles să renegocieze PNRR. Aiurea! Au încercat şi alţii şi n-au reuşit. Nu se poate ca CE să-şi dea cu firma în cap şi să accepte modificări în PNRR, pentru că ar veni şi alţii cu aceleaşi pretenţii.

Tot ministrul Finanţelor, Marcel Bolos, fost ministru la Fonduri Europene, spune că maximul ce va fi acceptat la deficit va fi 5% din PIB, adică 80 de miliarde lei. Ori fără măsuri de reducere drastică a deficitului, acesta ar ajunge la 6,9% din PIB, nu 6,2% cum speră Ciolacu. Adică 110 miliarde lei. Diferenţa, 30 miliarde lei, trebuie acoperită cumva de guvern, altfel nu pupăm niciun euro de la CE.

Liderii PNL sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de functionare a statului, dar nu şi cu pachetul care va duce la creşterea de taxe şi impozite pe mediul de afaceri. Pentru că îşi pierd ei din electoratul aşa zis de „dreapta”. De aici scandalul monstru în coaliţie, cu replici şi contrareplici. Cum Boloș a apreciat la 2,5 miliarde reducerea cheltuielilor statului prin OUG cu acest scop, rezultă că diferenţa până la 30 de miliarde să fie obţinută prin impozitarea mărită şi renunţarea la stimulentele de care beneficiază sectoarele IT, Agricultură, Construcţii. Sau mă rog, până la 12 miliarde cât recunoaşte Ciolacu că ar fi gaura din buget.

Ciolacu a pus şi un termen de finalizare a celor două pachete de intervenţie în domeniul fiscal, data de 31 august, până la care va efectua şi o vizită la CE.

Ce urmează după 1 septembrie

Presupunând că premierul Ciolacu dă, totuşi, cele două OUG-uri, ele nu vor fi aprobate de parlament, pentru că PNL va vota împotriva lor. Adăugând şi opoziţia CCR la tăierea pensiilor speciale, jalon distinct în PNRR, e clar că nu vom putea primi tranşele următoare din banii prevăzuţi de PNRR. Există un buffer la BNR, se laudă Ciolacu, dar acolo sunt primele două tranşe venite din PNRR, care nu pot fi utilizate la astuparea găurii bugetare, la pensii şi salarii.

Prevăd că eşuarea obţinerii banilor din PNRR va ridica temerile investitorilor că nu-şi vor mai putea recupera banii, iar România nu va mai avea acces la împrumuturi. Există riscul că România să devină, iarăşi, nefinanțabilă. De unde vor plăti atunci guvernanţii pensii şi salarii?

Ciolacu ştie toate aceste lucruri şi a pregătit fuga în opoziţie

A declarat clar. Dacă PNL se opune celor două pachete de măsuri, atunci îşi va depune mandatul de premier, şi se vor întoarce la popor, adică la alegeri anticipate. Aici trişează Ciolacu. Ştie că nu se pot organiza alegeri anticipate în România. Au mai încercat Orban şi Iohannis şi n-au reuşit. Nu poţi găsi o majoritate parlamentară care să voteze să plece acasă cu un an înainte de viitoarele alegeri, şi să-şi piardă privilegiile de parlamentari. Exclus aşa ceva.

Ciolacu îşi depune mandatul la Cotroceni, retrage PSD de la guvernare, cu explicaţia că PNL n-a vrut să accepte soluţiile sale. Şi începe campania electorală pentru viitoarele alegeri, fără să mai deconteze pierderea banilor din PNRR, imposibilitatea de a plăti pensii şi salarii, dacă România nu mai poate împrumuta bani. Acum e momentul să plece, nu mai târziu, când ar fi acuzat de laşitate. Calcul corect politic. Nu vreţi ce propun eu, adio, descurcaţi-vă singuri!

Şi atunci ce se va întâmpla?

Iohannis va numi un premier interimar, pe Ciucă sau pe altcineva, care nu va găsi o majoritate parlamentară şi va guverna şchiopătând, cu sabia deasupra capului. Posibil până la alegeri. Riscând să nu mai poate împrumuta bani şi să piardă şi banii de la CE. Instabilitate politică şi fiscală, în condiţiile în care trebuie gestionat războiul de lângă noi.

Tot acest scenariu este un „priveghi” la moartea bugetului, cu Iohannis MC, adică Maestrul de Ceremonii.

Aici o să ajungem după decizia lui Iohannis de a aduce PSD la guvernare. Era clar că la un moment dat se va rupe „căruţa” PSD-PNL, care au electorate diferite, deci interese diferite.

Pentru data de 31 august, când Ciolacu ar putea să demisioneze, Iohannis ar putea pregăti un guvern de tehnocraţi, cu un premier tehnocrat, care să nu aibă interese electorale şi să treacă la astuparea găurii bugetare prin reducerea masivă a cheltuielilor de funcţionare a statului. N-ar fi prima oară când s-ar apela la o astfel de soluţie.

Prea mult timp nu mai este, chiar dacă PNL ar fi de acord cu măsurile lui Ciolacu, acestea tot nu pot astupa gaura dată de deficitul bugetar. Şi banii de la CE tot pierduţi ar fi. Inclusiv fondurile din actualul exerciţiu financiar, 2021-2027, din care România n-a tras niciun euro.

Nu cred că lui Iohannis îi pasă prea mult de halul în care lasă ţara. Mai are puţin şi pleacă din fruntea statului, şi oricum, nu-l mai ascultă mai nimeni.

PS. O ştire de ultimă oră anunţă o întâlnire urgentă la guvern, între Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, în care acesta din urmă îi transmite premierului că PNL este pregătit pentru anticipate, dacă premierul promovează pachetele de măsuri fiscale  fără acordul PNL.