Florin Cîţu, mintea de pe urmă. Prea târziu! România este îngropată în datorii
0
Ultimele declaraţii ale premierului Cîţu îmi dau dreptate. În 2020 am scris zeci de articole în care anticipam situaţia financiară gravă în care va ajunge România. Acum, pe muchie de cuţit, premierul cere, în două săptămâni, măsuri pe care nu le-a luat 15 luni. El şi cu premierul Orban au adus România în pragul prăpastiei financiare din care nu se ştie dacă şi cum vom ieşi.
Se pare că Orban nici acum nu realizează ce rău a făcut României şi vrea să candideze la un nou mandat în fruntea PNL.
Ce spunea în trecut Florin Cîţu şi ce spune acum
Tot anul 2020, ministrul de Finanţe de atunci, Florin Cîţu, vedea o revenire în formă de „V” a economiei. Ne-a ameţit cu „V-ul”, care n-a mai venit. România este acum cu un deficit bugetar de 10%.
S-a lăudat tot timpul că a sprijinit firmele româneşti pe timp de pandemie. Foarte bine a făcut. Dar nu s-a asigurat că firmele îşi vor plăti dările către stat, aşa că am rămas cu un grad de colectare la bugetul de stat tot de 30% din PIB. În timp ce alte ţări au peste 40%.
Avertismentele specialiştilor nu au contat. „Deştepţii” neamului se autoconsiderau a fi Orban şi Cîţu. Şi acum am ajuns în buza prăpăstiei finaciare.
Orban şi Cîţu l-au păcălit până şi pe preşedintele Iohannis. Iată ce declara preşedintele în noiembrie anul trecut:
"Revenirea în 'V' este o realitate, este demonstrată de toate statisticile şi este un lucru extrem de îmbucurător pentru noi”…. „Economia îşi revine, dar finanţele publice au rămas puţin în urmă şi pentru a putea onora toate plăţile - salarii, pensii, programe de sprijin în economie - este nevoie de bani şi această nevoie de bani a crescut un pic, trebuie să recunoaştem, deficitul, dar sunt bani bine investiţi".
„Puţin”, „un pic” se dovedesc azi a fi o adevărată prăpastie. S-au lăsat păcăliţi şi preşedintele şi consilierii săi? Sau speranţa câştigării alegerilor i-au făcut să închidă ochii la realităţile economice ale ţării. Nici alegerile nu le-au câştigat, iar acum premierul Cîţu şi-a schimbat discursul.
Iată ce declară ieri:
„Le-am cerut acest lucru, cred că acum două-trei săptămâni în şedinţa de guvern, trebuie să vină cu măsuri de reducere. Dacă nu vin, vor fi reduse limitele şi vom forţa această reformă prin buget".
„Am spus foarte clar: nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd reforme care vin, vom forţa aceste reforme, dacă nu, prin limitele din buget, dar este anul reformelor 2021”
"Bugetul pentru 2021 întârzie puţin, pentru că eu am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru: subvenţiile sau cheltuielile care se duc către anumite sectoare din sectorul public, anul acesta, trebuie să fie legate de reforme”.
„Dacă nu facem acest lucru, vom continua să aruncăm bani buni în companii de stat care doar fac pierderi şi vor câştiga doar şmecherii. Acest lucru se opreşte, ajunge, acest lucru ajunge, nu se va mai întâmpla în perioada următoare, banii se vor duce doar în companii care vor arăta programe de reformă şi vor arăta că vor veni pe profit, dacă nu va exista aşa ceva acele companii nu vor mai exista, să fie foarte clar".
"Vor fi criterii de performanţă la toate instituţiile. Trebuie să ne uităm la toate. Sunt foarte mulţi bani care se duc, de exemplu, în sectorul Sănătate - 65 de miliarde aproape, anul trecut. Trebuie să vedem aceşti bani cum au fost cheltuiţi şi dacă au fost cheltuiţi eficient, dar nu e vorba numai despre Sănătate.
În toate sectoarele din sectorul public se duc foarte mulţi bani, numai pe cheltuielile de personal sunt aproape 110 miliarde de exemplu, anul trecut".
Chiar şi numai din aceste declaraţii se vede prăpastia în faţa căreia se află România, care riscă să nu se mai poată împrumuta după apariţia bugetului pe 2021.
Am ajuns aici din inconştienţa conducătorilor României, începând cu preşedintele Iohannis şi cu premierul Orban. Cum să nu accepţi ce spuneau specialiştii, interni şi externi, şi să iei de bune ce spune un ministru, fie el şi de Finanţe. La întrebarea „avem bani pentru toate cele propuse?”, preşedintele Iohannis a răspuns: „L-am întrebat pe ministrul de Finanţe care mi-a spus că da”. Şi toată lumea a luat de bune ce spunea ministrul de Finanţe, şi a ignorat avertismentele specialiştilor. O mai mare prostie nici că mi-a fost dat să văd! Iar ministrul de Finanţe de atunci, azi premier, îşi pune acum cenuşă în cap. Degeaba. Prea târziu.
Premierul Cîţu se află sub presiunea creditorilor şi a agenţiilor de rating
În ianuarie 2021 România s-a împrumutat mai puţin pe piaţa de capital. Costurile împrumuturilor României au fost şi sunt duble sau triple, comparativ cu alte state. Chiar şi Bulgaria se bucură de costuri mai mici.
Premierul Cîţu a ajuns să conştientizeze ce am spus de multe ori, de aceea face acum scandal. Începând din februarie, după apariţia bugetului, costurile împrumuturilor României ar putea urca la cer, exact ca în 2010. Premierul a rămas în contact cu agenţiile de rating, ştie pulsul creditorilor de la care s-a împrumutat anul trecut 102 miliarde de lei. Ştia şi faptul că la un moment dat aceştia îşi vor pune întrebarea dacă România mai este capabilă să returneze împrumuturile. Şi toate agenţiile de rating au menţinut România cu o clasă deasupra calificativului „junk”, dar cu perspectiva negativă. Cum să nu ţipe acum la miniştrii să facă reduceri în propunerea de buget? Din păcate, prea tarziu.
Ce înţeleg miniştrii guvernului Cîţu?
Înţeleg foarte bine în ce situaţie ne aflăm, dar stau „cloşcă” pe domeniul lor de activitate, în speranţa că se va tăia de la alţii, nu de la ministerul lor. Că până la urmă se va tăia de la toţi, e clar. Dar să nu fie acuzaţi de „structurile” proprii că au cedat prea uşor.
Iată situaţia de la ministerul Educaţiei, reluată din alt articol.
Ministrul Cîmpeanu declara ritos în urmă cu câteva săptămâni:
„28.276.000.000 lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educaţiei, pentru a continua eu cel puţin”.
Dar găurile din propriul domeniu de activitate nu le vede.
Reducerea planurilor cadru la gimnaziu. Acum, aceste planuri cadru prevăd 32-34-36 de ore/săptămână. Avem şi o lege care spune că la gimnaziu să avem 25 de ore.
Ministrul a redus numărul de elevi la clasă. A şi anunţat ce-l interesa, de fapt. Creşterea cu 1000 a numărului de clase, astfel încât să nu rămână profesori pe dinafară, să-şi pună sindicatele în cap.
Elevii „virtuali” din scriptele şcolilor. După calculele mele sunt cel puţin 500.000 de elevi „virtuali”, care se regăsesc doar în scripte, nu vin şi fizic la şcoală. Şi asta pentru ca şcolile să primească finanţarea „per capita” cât mai mare.
Reducerea personalului din minister şi din instituţiile subordonate ministerului. N-am auzit de vreo intenţie a ministrului în această direcţie.
Digitalizarea sistemului. Întreg aparatul funcţionăresc din minister, instituţii subordonate, inspectorate, şcoli, ar putea fi redus prin impunerea digitalizării.
Regionalizarea structurilor de conducere
Mircea Coşea spune că sunt 47.000 de instituţii ale statului, multe dintre ele nu-şi justifică prin utilitate şi eficienţă banii consumaţi. Ce-l împiedică pe Florin Cîţu să reducă cu o treime numărul acestora?
Toate deconcentratele existente acum la nivel judeţean pot trece la nivel regional. Din 47 de Inspectorate Şcolare, să rămân doar opt, pe cele opt regiuni mari ale ţării.
Ce fac Direcţiile Agricole Judeţene? Mai nimic. Spunea ministrul Agriculturii că 14.500 de bugetari gestionează o agricultură eminamente privată. Dar şi-a înghiţit vorbele, n-a făcut nicio reducere de personal. Alegerile tot le-au pierdut, iar acum suntem într-o situaţie dramatică cu finanţele ţării.
Concluzie
Trăim cu frica că după apariţia bugetului pe 2021 România să nu se mai poate împrumuta. Singura şansă este ca premierul Cîţu să se ţină tare pe poziţie şi să reducă deficitul bugetar pe 2021 la 7% din PIB. Adică să facă în două săptămâni ce n-a făcut în 15 luni.
Nici nu se ştie dacă e suficient. Acest deficit, de 7% din PIB, a fost agreat cu UE, dar nu şi cu agenţiile de rating şi cu creditorii României.
Dă-i Doamne românului mintea de pe urmă!
Se încarcă comentariile...
