
FAZ: O Românie în ascensiune în ciuda corupției masive
0Progresul economic al României a fost posibil în pofida clasei politice. Există acum șansa ca politica să contribuie în mod real la dezvoltare. Cu această analiză așteaptă presa germană vizita lui Nicușor Dan la Berlin.

În ziua în care președintele României și un grup de miniștri cu influență în relațiile internaționale politice și economice zboară la Berlin pentru întâlniri cu cei mai înalți demnitari federali și cu reprezentanți ai mediului german de afaceri, cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un articol despre ceea ce constată a fi paradoxul dezvoltării României.
Ziarul apropiat cercurilor creștin-democrate observă că, în ciuda deceniilor în care la București s-au succedat guverne ”care aveau, să spunem cu blândețe, o relație destul de favorabilă cu nepotismul, clientelismul, corupția generalizată și alte forme de risipă a banilor publici”, România a devenit una dintre economiile de frunte din Europa de Sud-Est.
”Starea infrastructurii finanțate cu fonduri europene oferă în multe locuri din țară o mărturie tristă despre cât de mulți bani au dispărut, de-a lungul anilor, în canale întunecate și buzunare burdușite”. Exemple sunt aeroportul Henri Coandă, care, scrie Michael Martens, autorul analizei FAZ, ”te face să vrei să-l părăsești cât mai repede”. Nu lipsește, desigur, nici o trimitere la lipsa autostrăzilor. Iar ”unele vile din București, suspectate că au fost construite de funcționari și politicieni corupți cu bani delapidați din fonduri europene, contrastează puternic cu gările dărăpănate din provincie”, mai observă jurnalistul german - chiar dacă, se pare, trenurile ”sunt mai punctuale decât cele din Germania”.
Roman polițist despre banii pentru autostrăzi
”Ceea ce s-a furat și deturnat în România în ultimele decenii ar putea umple un roman polițist. În special - dar nu numai - partidul social-democrat, aflat în mod constant la guvernare, și baronii săi locali notorii au atins măiestria în acest sens”.
Cu toată această infrastructură precară și trecând peste administrația ineficientă, PIB-ul România a ajuns la dublul celui din Grecia, în condițiile în care, acum două decenii, în 2005, cu doi ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, ”performanța economică anuală a României era de doar puțin peste două treimi din cea a Greciei”.
O altă statistică UE ”în care niciun stat nu și-ar dori să conducă” are România pe primul loc: exodul masiv al populației reflectă eșecul istoric al clasei politice de a oferi cetățenilor perspective reale acasă. Concluzia trasă de jurnaliștii germani asupra acestor vremuri este cumva sugerată chiar din titlul analizei și se repetă în textul articolului apărut astăzi, 18 iulie 2025: ”Țara și-a atins ascensiunea economică nu datorită, ci în mare parte în ciuda clasei sale politice”.
”Țara ar fi fost, probabil, complet abandonată jafurilor”
FAZ face acest bilanț realist al paradoxului românesc înainte de a introduce o notă de credibilitate noului context politic de la București, reprezentat de președintele Nicușor Dan, pe a cărui agendă berlineză figurează, astăzi, o primire la președintele federal Frank-Walter Steinmeier și discuții cu cancelarul Friedrich Merz.
Faptul că Dan se va întâlni și cu mediul german de afaceri și cu reprezentanți ai comunității românești din Germania amplifică ideea unui nou început: o Românie care nu încearcă doar să-și spele imaginea, după ani de corupție endemică, ci chiar să capitalizeze prin dinamismul ei economic, eventual chiar și prin calitatea noii conduceri politice.
”Matematician de profesie, cu un stil sec și uneori stângaci”, fostul primar al Capitalei este perceput ca integru și eficient. ”În caz de victorie a contracandidatului său naționalist, țara ar fi fost, probabil, complet abandonată jafurilor”, scrie ziarul conservator, și completează: ”Anularea destul de controversată a primului tur al alegerilor din noiembrie a dus în cele din urmă la un rezultat care oferă țării o nouă șansă”.
Noul premier, Ilie Bolojan, are și el o reputație pozitivă. Dar misiunea celor doi e extrem de complicată: începe cu reducerea deficitului bugetar și continuă cureforma statului, inclusiv a serviciilor secrete. Dacă le reușește, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung, ar putea crește substanțial numărul românilor emigrați care se întorc acasă.