Experiența Unforgettable sau „Nobody’s Perfect”

Parcă niciodată nu s-a auzit rostit de atâtea ori „Multumesc” (cu t!), cum s-a întâmplat în weekendul Unforgettable Festival, de la Romexpo. Rând pe rând, s-au străduit să pronunțe corect cuvântul artiști internaționali veniți pe scena bucureșteană, cel mai bine descurcându-se Lara Fabian, un talent poliglot recunoscut, care a beneficiat în plus și de numeroasele reprezentații avute de-a lungul anilor pe tărâm românesc.

După o primă zi încărcată cu emoție, seara francofonă a festivalului a dat strălucire evenimentului, aducând în fața unui public entuziast două vedete de primă mărime, pe canadianul Garou și pe belgianca Lara Fabian, secundați de Daniel Lavoie, Amaury Vassili și Julien Dassin. Lor li s-a adăugat, în deschidere, Chiara di Bari, potrivită pentru „încălzirea” audienței lovite pe parcurs de scurte reprize de ploaie și pale de vânt rece. Din păcate, glasul lui Julien Dassin nu a răzbătut dincolo de bașii răsunând puternic din boxe, spre regretul spectatorilor nostalgici după piesele și timbrul celebrului său tată. Nici duetul făcut cu Elena Moșuc nu l-a ajutat pe cântărețul francez, vocea sopranei copleșindu-l. Și tot din păcate, deși și-a declarat admirația pentru muzica lui Joe Dassin, Elena Moșuc a cântat piesa cu versurile scrise pe o foaie ținută în mână.

Saltul la recitalul următor a făcut uitate toate neajunsurile. Apariția Larei Fabian a electrizat publicul, răsplătit cu acordurile unor hituri ca Je t’aime, Je suis malade și Ta peine, în varianta cu acompaniament simfonic. Căci pe scenă se afla Orchestra Operei Naționale din București, cu Daniel Jinga la pupitru, ceea ce a pus în valoare și mai bine vocea senzațională a solistei. Piesa Adagio, o revizitare modernă a compoziției neo-baroce a lui Remo Giazotto după Albinoni, a sunat fermecător în această colaborare. Bucuria Larei Fabian i s-a citit pe chip și s-a prelungit și în duetul făcut cu Laura Bretan, pe piesa Broken Vow. Dar când totul părea să meargă strună, o întârziere a fost cât pe ce să strice atmosfera. Cântăreața belgiancă a stat să-l aștepte pe partenerul din cel de-al doilea duet, faimosul Garou, fiind nevoită să cânte alte melodii până când acesta și-a făcut apariția. În cele din urmă, cele două vedete și-au împletit vocile inegalabile în piesa Et maintenant, a lui Gilbert Bécaud, emoționând audiența.

Lesne de anticipat, Garou a încheiat seara cu propriul recital, din care nu au lipsit Je suis le même, A toi (un șlagăr al lui Joe Dassin care a căpătat, practic, alt relief muzical), I Put a Spell on You și un featuring cu... Laura Bretan. Starul canadian nu s-a aflat la prima colaborare cu o româncă, întrucât și la concertul din 2022, de la Sala Palatului, a cântat o piesă împreună cu Raluca Angel (fostă în trupa Angels). De data aceasta însă, cu tot acompaniamentul orchestrei, timbrul său răgușit nu s-a îmbinat prea fericit cu acutele Laurei Bretan. Apogeul serii l-a reprezentat, firește, piesa Belle, din musicalul Notre-Dame de Paris, unde Garou l-a interpretat pe Quasimodo. Pe scena de la Romexpo, i-au fost alături Daniel Lavoie (Frollo, în același musical) și tânărul tenor Amaury Vassili (înlocuitorul lui Patrick Fiori, din distribuția originală), cei trei reușind o interpretare memorabilă, care a smuls oftaturi, aplauze furtunoase și ovații.

Era greu ca ultima zi a festivalului să o poată egala pe precedenta. Invitații, deși nume cunoscute, n-au putut rivaliza cu galeria de vedete francofone și nici cu popularitatea atracției principale din prima zi, cuplul artistic Al Bano și Romina Power. Cel puțin, pentru publicul cu preferințe retro sau romantice, consistent reprezentat. Desigur, un festival poate fi eclectic, ca să satisfacă gusturi variate, dar, pentru destui spectatori care au cumpărat din timp bilet pentru toate trei serile, n-a fost tocmai confortabilă trecerea de la Adagio la „Bravo lor, au stil țiganii”, piesa lui Theo Rose, anunțată ca invitat cu vreo săptămână înaintea desfășurării evenimentului. Ritmurile orientale ale cântăreței, un mix de manele-muzică lăutărească cu pop și puțin rock, s-au dorit o pregătire pentru explozia de energie latino adusă de formația Gipsy Kings, care a urmat. Trupa lui Diego Baliardo a antrenat spectatorii în dans cu foarte cunoscutele Bamboleo, Bem, Bem, Maria, Djobi Djoba și Volare, piesa A mi manera (My Way, în versiunea lui Sinatra) aducând-o din nou pe scenă pe Laura Bretan, pentru un ultim duet.

Statul pe scaun a fost cel puțin la fel de dificil și în recitalul de final, fiindcă solista britanică Jesse J. știe nu doar să cânte, ci și să facă show! Cu o voce puternică și o personalitate la fel, interpreta a ținut să intre în legătură directă cu publicul, să dialogheze cu el, să îl implice în experiența artistică și să-l facă să vibreze. Timp de o oră, Jesse J. a cântat, a dansat, a străbătut neobosită scena, dar s-a și adresat spectatorilor, îndeosebi celor tineri și foarte tineri, împărtășindu-le din experiența proprie, nu întotdeauna cu momente bune, și îndemnându-i să rămână autentici și să fie îngăduitori cu ei și cu ceilalți, fiindcă, vorba cântecului, Nobody’s Perfect. Până la urmă, asta s-ar putea spune și despre prima ediție a Festivalului Unforgettable.