Europa occidentală se laudă cu civilitatea ei, dar presa europeană duce campanii barbare împotriva românilor

Ştafeta ameninţării invaziei românilor trece de la o ţară europeană la alta. Acum, de la Il Giornale, la Daily Mail. Totul pentru un pic de senzaţie sau, mai grav, pentru a ne bloca accesul liber la piaţa muncii. Pentru că e clar că infractorii nu au nevoie de permis de muncă şi nici de acte, aşadar campaniile virulente împotriva românilor nu lovesc în infractori, ci în cetăţenii cinstiţi care îşi vor căuta de muncă în UE.

Atunci când un cartier întreg din capitala londoneză a fost asediat, maşinile incendiate şi protestele transformate într-un soi de război civil, lucrurile nu păreau la fel de grave ca în ajunul accesului liber la piaţa muncii pentru români. După presa italiană, cea britanică vrea să creeze impresia unei invazii, ameninţare care va avea ca efect izolarea cetăţenilor români şi tratarea lor cu dispreţ şi discriminare. Şi asta pentru că infractorii, de oriunde ar veni ei, nu au nevoie de reglementări. Iar problema lor se rezolvă cu ajutorul poliţiei, nu cu inflamarea spiritului public pentru ca să aibă de suferit tot cetăţenii cinstiţi.

Dacă Vestul se autopropune ca model de civilizaţie, să facă şi dovada acestui lucru şi să se comporte într-un mod educat. De pretenţii de superioritate suntem sătui, să vedem şi dovezile. Dacă presa xenofobă a Occidentului e la mare vogă, înseamnă că cititorii ei nu sunt chiar aşa de urbani şi de inteligenţi cum ni se laudă nouă că ar fi. Mai uşor cu etichetele şi de blazoanele de nobleţe dacă inteligenţa comună din Europa occidentală permite atacuri în bloc la cetăţenii altor state.

Dar maladia acuzaţiilor în bloc, născătoare de xenofobie, pare a fi cuprins nu doar marile jurnale din ţările europene, dar şi discursurile unor politicieni care realizează potenţialul lor electoral. Spre deosebire de presa europeană, care are plăcerea de a generaliza acuzând astfel întreaga categorie a românilor, noi nu ne-am declarat invadaţi de pedofili britanici, deşi cazurile lor sunt numeroase în România (unele ştiute, multe ascunse încă). După cum nici nu am ajuns să catalogăm un întreg popor după imaginile străzilor Londrei pline de beţivi la sărbători, sau după tribunele meciurilor de fotbal, devastate ocazional de huliganii britanici. Dacă dăm drumul duelurilor infracţionale sau caracterizărilor negative, şi românii ar avea destule de spus despre străinii care ne vizitează. Dar noi am considerat că sunt excepţii şi că legea trebuie să-şi spună cuvântul, nu să facem literatură de succes din cazurile celor care îşi fac de cap.

Solicit de aceea un tratament corespunzător al cazurilor de infractori proveniţi din România sau de oriunde altundeva în statele Europei de Vest, ştiind că de la asemenea generalizări au plecat mari drame ale istoriei pe care nimeni dintre noi nu dorim să le revedem înviate. Dacă Vestul se autopropune ca model de civilizaţie, să facă şi dovada acestui lucru şi să se comporte într-un mod educat. De pretenţii de superioritate suntem sătui, să vedem şi dovezile. Dacă presa xenofobă a Occidentului e la mare vogă, înseamnă că cititorii ei nu sunt chiar aşa de urbani şi de inteligenţi cum ni se laudă nouă că ar fi. Mai uşor cu etichetele şi de blazoanele de nobleţe dacă inteligenţa comună din Europa occidentală permite atacuri în bloc la cetăţenii altor state. Prin comparaţie, românii sunt un popor cu adevărat educat şi tolerant, chiar dacă nu se laudă cu acest lucru.

Revenind la atacurile lansate în mod curent de presa europeană la adresa românilor, fie că reprezintă doar căutarea senzaţionalului, fie că ascund un plan mai larg de a bloca accesul nostru pe piaţa liberă a muncii, ele trebuie oprite până nu ajung să creeze o atmosferă de infern pentru concetăţenii noştri în Europa. Acest gen de acţiuni nu sunt cu siguranţă o dovadă a spiritului european care ne-a fost propovăduit şi prin prisma căruia suntem judecaţi noi, în timp ce exact cei care îl predică se dedau la un comportament barbar şi medieval.