Eternul si fascinantul calc

Am alcătuit, în numeroase articole, lungi liste de calcuri intrate haotic în limba română contemporană. Încheind fiecare text, convingerea că vor urma alte inventare s-a profilat irezistibil. Noi culmi ale progresului în această sferă par a fi atinse zilnic, iar neoromâna se vede acoperită tot mai mult de machiajul grotesc al elitismului neghiob.

Narativ este un termen recurent în vorbirea multora. Dacă până recent îndeplinea doar funcţie de adjectiv (<fr. narratif), acum, în contexte diferite, el imită englezescul narrative şi defilează în exemple precum: „Presa chineză încearcă să schimbe narativul privind provenienţa coronavirusului”; „Organizaţiile de fact-check au demitizat cel puţin 10 narative false”; „[...] înţelegerea contextului social din acea perioadă este descurajată de către guvernul naţionalist, care promovează un narativ al eroismului polonez”. O pagină de internet se arată neînduplecată – „Diseminaţi în mod regulat propriul narativ convingător, precum şi contra-narativul ca răspuns la narativul adversarilor!”

Substantivul condition cunoaşte o bizară şi eronată preluare în româna actuală. E de presupus că, străină de accepţiunea corectă, anomalia îi entuziasmează pe practicanţii săi, obişnuiţi până la confuzie cu limba engleză. Astfel, condiţie redă în viziunea lor sensul de stare medicală sau de boală, afecţiune, tulburare, după cum subliniază o publicaţie medicală –  „Deşi este o condiţie rară, sindromul Cotard a fost descris în câteva rapoarte de caz, alături de alte boli mentale, cum ar fi schizofrenia”. Site-ul unei clinici medicale informează: „Atunci când încă ai COVID-19 după 4 săptămâni de boală înseamnă că ai o condiţie pe care medicii au denumit-o COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID”. Aflăm de pe site-ul altei clinici medicale că „Boala numita albinism este o condiţie rară, moştenită pe cale genetică”, iar un cunoscut cotidian ne îndeamnă „Ai condiţii de sănătate preexistente? Alege o asigurare privată de sănătate!” Un site cu informaţii tehnologice menţionează anxietatea persoanelor al căror telefon mobil este descărcat: „LG a denumit această condiţie „Anxietatea Bateriei descărcate”. (Aberaţia folosirii majusculelor face obiectul unei alte analize).

Un verb folosit până la exasperare este artificialul a scala. În înţelegerea utilizatorilor săi această invenţie recentă înseamnă a creşte exponenţial o afacere. Iată doar câteva exemple: „module care acoperă tot ce ai nevoie să ştii ca să îţi scalezi afacerea”; „ne dorim să obţinem o finanţare cu care să putem scala businessul”; „a decis să creeze o comunitate de antreprenori care doresc să îşi scaleze afacerile; „proiectul va fi scalat prin planul propus de instituţie”. Substantivul conex nu a rămas în culise: „Aceste  rezultate  [...]  au  avut  o  influenţă  semnificativă în special asupra obiectivelor de sustenabilitate şi scalare la nivel naţional”; „Pentru ca scalarea să fie eficientă, avem nevoie de aliniere la principiile Agile a tuturor funcţiilor implicate”; „Cu toate acestea scalarea RPA se dovedeşte a fi mai dificilă decât se anticipase: doar 3% dintre organizaţii au scalat forţa de muncă digitală. Everestul absurdului îl atinge un jurnalist care cu un aer sibilin îşi întreabă interlocutorul, proprietar al unei afaceri din domeniul IT, cum stă cu scalabilitatea.

Calcul consistent le pare util celor care ignoră accepţiunea adjectivului românesc. În engleză consistent înseamnă printre altele consecvent, constant.  La acest sens, prin urmare, se referă, fără a şti, vorbitorii care folosesc construcţii precum „acţiuni consistente” şi „strategie consistentă”. Alte exemple: „65% din elevii noştri nu au acces stabil şi consistent la internet”; „E important să existe calcule consistente pentru fiecare în parte, ca atunci când realitatea confirmă una dintre direcţii, să ştii deja ce ai de făcut”. Un site care oferă sfaturi în domeniul financiar informează doct: „O companie nu se poate dezvolta pe termen lung decât printr-o strategie de investiţii bine documentată, consistentă în timp şi sustenabilă din perspectiva finanţării”. Le putem recomanda amatorilor acestui calc să recurgă la folosirea unui consistometru.

Verbul a clama (<fr. clamer) înseamnă a se manifesta, a se exprima în termeni violenţi sau cu strigăte; a chema cu voce tare. În ultimii ani însă s-a insinuat o nouă accepţiune, calchiată după to claim – a declara, a afirma, a pretinde. Presa abundă în astfel de exemple:  „[...] el a clamat că e ziarist la Reuters, în acest sens prezentând chiar şi o legitimaţie de presă”; „Simion clamează că, în calitate de deputat, are dreptul la suspendarea interdicţiei”; „Şeful Black Cube clamează din nou că operaţiunea de spionare ar fi avut girul SRI”; „Autorul articolului [...] face parte din categoria celor care stau în tribună şi clamează că ştiu să joace fotbal”; „Ambii protagonişti şi-au clamat victoria.”

Trebuie precizat că şi prepoziţia for asociată adjectivului responsible este în ultimul timp calchiată în acest context. Astfel, se vorbeşte despre „un responsabil pentru protecţia datelor”, precum şi de cei „responsabili pentru blocarea metroului”, iar o agenţie de ştiri consemnează „Companiile trebuie să desemneze un responsabil pentru verificarea temperaturii”. O publicaţie titrează „Cine e antrenorul "responsabil" pentru izolarea a 23 de jucători la Australian Open”. Un site care oferă cursuri de canto susţine că „Doar tu eşti responsabil pentru visurile tale”. El insistă: „Sunt ale tale şi eşti complet responsabil pentru ele.”

Mai nou, adjectivul suicidar (<fr. suicidaire) a fost nejustificat înlocuit cu suicidal. Preluat inclusiv de către unii jurnalişti, acesta din urmă apare în diverse contexte: act suicidal, gesturi suicidale, idei suicidale. Acum câţiva ani un cotidian atrăgea atenţia: „Un joc virtual numit ‘Balena albastră’ îi îndeamnă pe copii să recurgă la gesturi suicidale”. Dacă n-ar fi jenantă, eroarea ne-ar amuza, amintindu-ne de vitrionul Miţei Baston.

Am păstrat pentru delectare două exemple antologice pe care nici măcar cea mai salbatică formă de calchiere nu le poate justifica. Într-o splendidă ilustrare a pseudojurnalismului contemporan, un titlu este conceput astfel: „New York Times a transformat una dintre columnele sale într-un NFT”. Nivelul cunoaşterii limbii engleze devine irelevant într-o astfel de situaţie, atât timp cât recursul la un dicţionar ar îndepărta riscul menţionării unui monument în locul unei rubrici de ziar.

Al doilea exemplu care l-ar lăsa perplex pe un necunoscător al englezei este: „[...] un neam atât de înapoiat, precum al nostru, nu va mai avea stamină, pentru a termina construcţia unui templu atât de extravagant [...]”. Autorul „panseului” se referă, desigur, la accepţiunea putere, rezistenţă a substantivului englezesc. În română însă stamină desemnează organul bărbătesc de reproducere a florii, informaţie furnizată de manualul de botanică de clasa a V-a.