După venirea lui Trump la Casa Albă, urmează o reîmpărţire a lumii în sfere de influenţă şi chiar de teritorii

Din păcate, Trump este construit din acelaşi aluat cu Putin. Profită de puterea militară a ţărilor lor pentru a cuceri noi teritorii şi a-şi mări sferele  de influenţă pe plan mondial.

FOTO AFP

Rusia a început acum 10 ani, prin ocuparea Crimeei, şi a continuat prin invazia în Ucraina. Trump avea idei asemănătoare încă din primul mandat, dar acum are o putere deplină,  justificată de realegerea făcută de americani.

Trump şi Putin nu au principii morale şi respect pentru suveranitatea statelor. Ei văd lumea formată din zone care pot fi ocupate, şi zone deja deţinute de alte puteri. Nu m-ar mira o întâlnire (tot la Ialta?) între Trump, Putin şi Xi Jinping, în care să-şi împartă zonele de influenţă din Europa şi din lume.

Are Europa forţa economică şi militară să se opună unei astfel de împărţiri? Acum nu pare, fapt de care este conştient şi Trump.

Urmează o perioadă critică din punct de vedere geostrategic, şi România nu pare pregătită să-i facă faţă. În primul său mandat, Trump a fost temperat de consilierii săi şi de şefii instituţiilor de forţă. Acum a numit consilierii şi şefii instituţiilor doar din oameni formaţi după chipul şi asemănarea sa. Nu mai are cine să-l mai oprească.

Conferinţa de presă a lui Trump de marţi

5% din PIB la NATO. În conferinţă de presă de ieri, la Mar-a-Lago, Florida, Trump a reiterat primele obiective ale mandatului său, care stă să înceapă peste 12 zile.

În primul rând, cererea expresă ca ţările NATO să contribuie cu 5% din PIB la cheltuielile de apărare, nu cu 2% cum este acum. Şi cele care nu-şi permit? „Să facă dracului Rusia ce vrea în acele ţări”, a spus Trump cu ceva timp în urmă.

Exemplu este chiar România. Din cauza obtuzităţii şi lipsei de viziune politico-economică a echipei „Nicu şi Marcel”, suntem la 8-9% din PIB cu deficitul bugetar. Plus încă 3% dus pe cheltuieli militare cum cere Trump, ajungem la un deficit de 12% din PIB, situaţie în care intrăm în situaţia „junk”, şi nu ne mai împrumută nimeni. Ajungem în etapa în care Rusia ne va trece, împreună cu Republica Moldova, în blocul „sovietic” al URSS, visul imperial al lui Putin, în absenţa umbrelei protectoare a NATO.

Ştiind caracterul lui Trump, asemănător cu cel al lui Putin, sunt convins că Trump va retrage America din NATO, dacă ţările componente nu plătesc „taxa de protecţie”, pentru că banii plătiţi în plus la NATO se vor duce tot în industria de război americană. Sau va exclude din NATO acele ţări care nu achită „taxa de protecţie”.

America va ocupa Groenlanda. Trump a reiterat proiectul său de a include Groenlanda ca teritoriu american. El a promis în timpul conferinţei de presă de marţi, să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, în cazul în care se opune proiectului său. Mai mult, a refuzat să excludă faptul că nu va ocupa Groenlanda prin forţă, dacă Danemarca nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom danez. „În ochii Statelor Unite ale Americii, posesia și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”, a postat Trump pe o reţea de socializare.

America va prelua controlul asupra canalului Panama. Este un proiect mai vechi, la care Trump nu renunţă. El a invocat interesele comerciale și strategice ale Americii pentru a indica că va „abandona tratatul din epoca Jimmy Carter care a restituit controlul deplin asupra zonei Canalului către Panama”. Nu contează suveranitatea Republicii Panama asupra Canalului, cum n-a contat suveranitate Ucrainei în ochii lui Putin. Încă o dovadă că au concepţii politice şi morale asemănătoare, dacă nu chiar identice.

Întrebat de ziarişti dacă ar exclude utilizarea coerciţiei militare sau economice pentru oricare dintre aceste obiective, Groenlanda şi Canalul Panama, Trump a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar vă pot spune că avem nevoie de ele pentru securitate economică. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate naţională”.

Preluarea Canadei. Trump a stârnit oroare în Canada când a mărturisit că îşi doreşte ca această ţară să devină al 51-lea stat al Americii. Şi că are instrumente economice şi comerciale să obţină acest obiectiv. Ce îşi doreşte poporul canadian nu contează în ochii şi mintea lui Trump, cum n-a contat voinţa poporului ucrainian în ochii lui Putin. Amândoi sunt construiţi pe acelaşi calapod.

Visele imperiale ale lui Trump. În ultima conferinţă de presă, Trump a declarat că va schimba numele „Golful Mexic”, în „Golful Americii”.  Mai vrea să schimbe şi denumirile unor masive muntoase, ca şi cum asta ar fi prioritatea Americii acum. Nu este, dar ilustrează foarte bine visele imperiale ale lui Trump. Nici nu înțelege că doar voința sa nu este suficientă  pentru a schimba denumiri geografice pe glob.

Războaie comerciale. Trump ameninţă Europa şi alte state cu creşterea taxelor pe importurile din acele state cu 25%. Ca şi cum acele state n-ar putea reacţiona şi ele cu creşterea taxelor pe importurile din America. Se pare că Trump nu este în stare să judece în termeni de consecinţe în politica globală, se limitează doar la judecăţi de om de afaceri. Nu ştie decât de facturi şi taxe plătite de alţii Americii. Ce va suporta America, nu este în stare să anticipeze. Mai ales China are o putere economică formidabilă, care poate costa scump America, dacă Trump nu este în stare să anticipeze aceste costuri.

Războiul din Ucraina. Trump nu mai vorbeşte de încheierea războiului în „24 de ore” după instalarea sa la Casa Albă. Acum vede chiar posibilitatea escaladării acestui război, o posibilă ameninţare dar şi invitaţie adresată lui Putin pentru împărţirea lumii în sfere de influenţă şi ocupaţie.

România se află în cea mai proastă poziţie în tot acest context internaţional de după instalarea lui Trump la Casa Albă. Nu are resurse financiare să contribuie cu 5% din PIB la cheltuielile NATO, nu are un preşedinte legitim care să-i apere interesele în plan internaţional, coaliţia de guvernare nu se înţelege asupra viitorului candidat la preşedinţie şi asupra politicilor economice ce ar trebui urmate pentru a ieşi din groapa în care ne-a adus cuplul „Nicu şi Marcel”. Riscul ca România să nu mai poată lua împrumuturile din care trăieşte acum este imens, guvernul riscă să rămână fără bani de pensii şi salarii. În aceste condiţii trebuie să facă faţă şi schimbării politice mondiale aduse de Trump.

Aici ne-a adus politica „stabilităţii”  promovate de Iohannis, PSD şi PNL.