Doi români gata să se bată pentru a deveni preşedintele Franţei

Două figuri politice majore din Franţa se pregătesc să preia succesiunea lui François Hollande, din 2017, dacă actualul preşedinte nu va mai candida, sau cinci ani mai târziu. Jean-François Copé, şeful UMP, partidul lui Nicolas Sarkozy, şi Pierre Moscovici, candidat declarat la învestitura partidului socialist, nu-şi ascund ambiţia de mulţi ani.

Ei se regăsesc astăzi în « pole position » în tabăra lor pentru a se prezenta la viitoarele prezidenţiale. Primul reprezintă dreapta, al doilea stânga, iar alegerile nu vor scăpa uneia dintre aceste direcţii care apasă peisajul politic francez de mai mult de jumătate de secol.

Deşi cei doi candidaţi afişează idei radical opuse, au totuşi un punct comun : amândoi sunt de origine română.

Jean-François Copé şi Pierre Moscovici, fiu şi nepot de imigranţi din Brăila şi Iaşi, nu-şi ascund ambiţiile.

Deputat-primar UMP la Méaux, un oraş din jurul Parisului, cunoscut pentru brânza sa « le Brie », Jean-François Copé, 49 de ani, este ales mereu cu scoruri impresionante în fruntea primăriei sale - 67% ultima dată - pe care o conduce de la vârsta de 31 de ani.

Ales deputat în acelaşi an, el era cel mai tânăr din Adunarea Naţională. Acestui superdotat nu i-a trebuit mult pentru a ieşi pe scena politică, dărâmând totul în jurul lui. Absolvent al prestigioasei ENA (Şcoala Naţională de Administraţie), care formează viitorii conducători ai ţării (primi-miniştri şi preşedinţi ca Valéry Giscard d’Estaing, Jacques Chirac şi François Hollande), el a ocupat prima funcţie ministerială la vârsta de 38 de ani.

În paralel, încetul cu încetul, a luat controlul întregii drepte franceze, UMP. Dar, vrând să avanseze prea repede, Jean-François Copé şi-a ars aripile toamna trecută, încercând să falsifice cifrele alegerilor interne din partidul său, care urma să-i asigure controlul total şi definitiv, devenind preşedinte.

Grăbit şi cu dinţi lungi

Declarându-se ales înainte de numărarea tuturor voturilor, când victoria îi revenea în mod normal adversarului său, fostul prim-ministru al lui Sarkozy, Francois Fillon, şi-a ridicat în cap jumătate din tabăra lui, pe care a dus-o practic la implozie, şi a dezvăluit o personalitate care nu i-a plăcut opiniei publice: uneltitor, brutal, reacţionar mai mult prin arivism decât prin convingere, pentru a merge pe val. Deodată, popularitatea lui s-a risipit. Astăzi, se încăpăţânează să recâştige terenul pierdut. 

Admirator al lui Ilie Năstase în timpul gloriei sale, Jean-François Copé are origini române, puţin cunoscute în Franţa, din partea familiei tatălui său, mama fiind franceză de origine algeriană.

În 1926, un tânăr medic român numit Copelovici, bunicul lui Jean-François Copé, ajunge în Franţa. Familia sa, evrei de origine rusă, s-a instalat la Iaşi în secolul al XIX-lea. Antisemitismul duce la plecarea lor. Îşi continuă studiile în Franţa, devine medic generalist la Paris şi cetăţean francez, scurtându-şi numele în Cope. Bunica, franţuzoaică, este şi ea de origine evreiască-română. În timpul ocupaţiei germane, familia este obligată să se ascundă, scăpând cu greu raziilor poliţiei franceze la ordinele naziştilor. Tatăl lui Jean-François Copé avea atunci 13 ani şi avea să devină un eminent chirurg gastro-enterolog la Paris. Prietenii lui Jean-François Copé, devenit avocat de afaceri şi om politic, sunt bancheri, înalţi funcţionari, directori de mari întreprinderi, jurnalişti cunoscuţi. Este divorţat, recăsătorit şi are patru copii.

Amicul lui DSK şi al escrocului Cahuzac

Ambiţia prezidenţială a lui Jean-François Copé, seamănă cu cea a unei alte figuri centrale din viaţa politică franceză, tot de origine română, dar din tabăra adversă. Pierre Moscovici, 56 de ani, ministru al Economiei, se pregăteşte să-i succeadă lui Francois Hollade, al cărui şef de campanie a fost la ultimele prezidenţiale.

Este fiul lui Serge Moscovici, născut în 1925  la Brăila, într-o familie de intelectuali evrei de stânga. Tânărul a fost exmatriculat în 1938 dintr-un liceu din Bucureşti de către legile antisemite.

A militat în Partidul Comunist Român în timpul războiului, înainte de a se refugia în Franţa, în 1947, unde s-a căsătorit cu psihanalistă,Marie Bromberg, de origine poloneză, apropiată şi ea de Partidul comunist. (FOTO: Pierre Moscovici, fiul unui sociolog cunoscut, a cărui familie este originară din Brăila, spera să fie candidatul stângii… dar trebuie să facă uitat faptul că a fost locotenentul lui DSK şi patronul lui Jerome Cahuzac, ministru aflat în mijlocul unui imens scandal de transfer de fonduri în Elveţia )

Devenit cetăţean francez, Serge Moscovici va fi pionierul ecologiei politice în Franţa şi un eminent cercetător în antropologie şi psihologie socială de reputaţie mondială.

După un ungur... francezii vor dori un român?

Fiul său, Pierre Moscovici, precoce şi el în politică şi ambiţios, devine, în 1990, cel mai tânăr secretar naţional al Partidului Socialist francez. Militant de extremă stânga, la trotkisti, îl întâlneşte pe viitorul prim-ministru Lionel Jospin, devenindu-i fidel, scriindu-i chiar programul pentru prezidenţialele din 2002, pe care le-a pierdut lamentabil... în faţa lui Le Pen ! Jospin i-a înlesnit totuşi cariera, numindu-l ministru în guvernul său, la 40 de ani.

El era deja de doi ani deputat şi primar la Montbeliard, un oraş din estul Franţei, sediul istoric al uzinelor Peugeot.

Ca fost elev al ENA, tânărul a avut o altă întâlnire decisivă care era să-l coste scump... cu unul din profesorii săi, Dominique Strauss-Kahn. Pierre Moscovici devine cel mai apropiat  colaborator  al celui pe care toţi îl văd ca viitor preşedinte al republicii.

Căderea lui DSK, mediatizată pe plan mondial, îl face să pice de sus. Cu atât mai mult cu cât propria sa reputaţie de petrecăreţ nocturn, seducător inveterat, mereu celibatar, deşi trăieşte în cuplu de puţin timp, nu-i este în avantaj.

După un ungur... francezii vor dori un român?

Pierre Moscovici pluteşte de bine, de rău în climatul declanşat de scandalul care s-a abătut asupra directorului Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Dar astăzi, el se găseşte în inima unei alte afaceri care scutură Franţa. Superiorul ierarhic al ministrului Bugetului, Jérôme Cahuzac, care susţinea lupta împotriva fraudei fiscale... ascunzându-şi în acelaşi timp banii în Elveţia, Moscovici este acuzat că a vrut să-i acopere malversaţiunile pentru a evita ca scandalul să atingă vârful statului.(FOTO: Nicolas Sarkozy. După „ungurul” Sarkozy, care i-a divizat şi a lăsat o amintire neplacută, francezii sunt gata să aleagă un „român” ca preşedinte?)

DSK, Cahuzac... e cam mult pentru un pretendent la postul suprem, care nu ştie să-şi aleagă prietenii. Ca şi Jean-François Copé, Pierre Moscovici este azi obligat să reconstruiască totul de la zero pentru a-şi realiza ambiţia.

Deci partida este departe de a fi câştigată pentru cei doi « români » care vor să prezideze Franţa. Cu atât mai mult cu cât francezii păstrează o amintire destul de neplăcută despre alt « străin » căruia i-au încredinţat destinul. Un anume Nicolas Sarkozy. E adevărat că era ungur !