Din nou despre colaborarea ruso-moldovenească în vremea embargoului (despre un aşa zis „drept la replică”)

0
0
Reprezentanţii companiei „HORUS ENERGY Holding”, alături de colegii lor ruşi de la „Силовые машины” (Silovîe Maşinî), cei care au câştigat recent, în plin embargou european, licitaţia din R. Moldova pentru compania de stat Termoelectrica S.A. Fotografie de la expoziţia internaţională „Energie, inginerie electrică şi inginerie energetică”, Pоwerexpo Almaty 2021.
Reprezentanţii companiei „HORUS ENERGY Holding”, alături de colegii lor ruşi de la „Силовые машины” (Silovîe Maşinî), cei care au câştigat recent, în plin embargou european, licitaţia din R. Moldova pentru compania de stat Termoelectrica S.A. Fotografie de la expoziţia internaţională „Energie, inginerie electrică şi inginerie energetică”, Pоwerexpo Almaty 2021.

Articolul dedicat privatizărilor de la Chişinău care scoteau din cursă de fiecare dată companiile româneşti şi favorizau inclusiv companii ruseşti aflate sub embargou european şi american - „Zâmbetul fals al Chişinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul şi privatizări cu ruşii“ - a fost printre cele mai citite articole de pe siturile Adevărul şi Larics.

Radu Cupcea*

În registrul reacţiilor cu privire la articolul „Zâmbetul fals al Chişinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul şi privatizări cu ruşii“, care au venit din multe părţi, lipsesc reacţiile oficiale ale Chişinăului. Nu este de mirare. Am văzut această medodă „de a lua apă-n gură” şi la precedentele guvernări de la Chişinău, aproape după fiecare eveniment controversat pe care l-am prezentat sau analizat.

Nu ne putem împiedica totuşi să observăm că, în urmă cu 4-5 ani, când guvernarea era deţinută de Binomul ultracorupt Plahotniuc-Dodon, în cazuri aproape similare, în urma analizelor noastre, actualii lideri de la guvernare, atunci în opoziţie, ne-au recunoscut străruinţele pentru alinierea Chişinăului la proiectul european.

Dar, vorba aceea, aşa cum iarna nu e ca vara, nici „la putere” nu e cum este „în opoziţie”...

În realitate, nu noi ne-am schimbat. Iar „viţelul deştept care suge de la două vaci” încă trăieşte la Chişinău. Noi sperăm însă să se înţeleagă faptul că, după ce Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată pentru aderare la UE, se va auzi tot mai des ceea ce se ştia foarte bine de mult timp. În anii ce urmează nu sunt recomandate deloc greşelile sau derapajele. O criză economică în plină desfăşurare însoţită de provocări majore de securitate, dacă ar mai fi presărate cu noi scandaluri de corupţie sau în relaţiile cu vecinii ar ţine mica republică departe de comunitatea euro-atlantică pentru încă foarte mult timp. Riscul pierderii credibilităţii, după astfel de licitaţii, ezitări, răzgândiri, dublicităţi ale Republicii Moldova este real şi, psihologic vorbind, ar crea probleme serioase pentru ea şi pentru România. Mai exact, „şi cu voi, şi cu ei [ruşii], cum vrem noi” sună ipocrit, a fost decodificat deja şi nu va fi în avantajul cetăţenilor Republicii Moldova pe termen lung.

Aviz amatorilor.

Reacţii şi un aşa zis „drept la replică”

Revenim însă la reacţii. Primele reacţii care au venit au fost iritat binevoitoare – ocoleau subiectul pe fond, şi ne întrebau „de ce am făcut asta?”, „de ce acum?”, „care e motivul?”. Le-am răspuns simplu: exact din raţiunile explicate în articol. Nici mai mult, dar nici mai puţin.

Pe aceeaşi linie, celor care ne-au spus că „nu e cazul acum pentru asemenea critici”, le-am răspuns tranşant: ba da! Este cazul, şi faptul că am ajuns unde am ajuns în relaţia bilaterală, în care duplicitatea, zâmbetul viclean şi jocul dublu au devenit, pentru unii, normalitate, se datorează şi faptului că Bucureştiul nu a clarificat de la început lucrurile...

Am primit o replică şi de la unul dintre actorii vizaţi. Serviciul de presă al companiei care a primit prin negociere directă contractul de 5,3 milioane MDL, „Horus” SRL, a expediat, luni, 4 iulie, o replică faţă de cele scrise de noi.

Am citit-o şi am rămas nedumeriţi. „Horus” vorbea, parcă, despre un alt articol, fără legătură cu mizele majore ale textului nostru.

Iată, integral, „replica” companiei:

PRECIZARE

În articolul de opinie “Zâmbetul fals al Chişinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul şi privatizări cu ruşii | LARICS | adevarul.ro “ sunt strecurate, intenţionat sau din greşeală, mai multe informaţii false. Compania “Horus”, care este vizată în acest material, solicită să fie făcute precizările necesare, cu titlul de „drept la replică”.

În contextul recentei licitaţii privind efectuarea unor lucrări curente de reparaţie la întreprinderea “Termoelectrica” S.A., autorul, în necunoaştere de cauză fie din rea intenţie, scrie despre “Horus” SRL că ar fi “o companie rusească cu probleme şi trecut dubios”. Noi nu suntem companie rusească. “Horus” este o companie locală, cu o istorie de trei decenii pe piaţa energetică din Republica Moldova. Informaţia din articol este falsă şi se înscrie în şirul multor minciuni şi falsuri lansate, în decurs de un an, de către concurenţii noştri din domeniu. Referitor la pretinse “probleme şi trecut dubios”, subliniem că singurele “probleme” sunt cele inventate de concurenţii neloiali. Cât priveşte trecutul, prezentul şi viitorul companiei “Horus”, despre acestea vorbesc numeroasele proiecte naţionale şi peste hotare, realizate cu succes de către noi în cei aproximativ 30 de ani de experienţă.

Cât priveşte contractul recent cu “Termoelectrica” S.A., acesta a fost obţinut în baza unui concurs transparent, în baza ofertelor expediate de către doi agenţi economici, conform prevederilor legale. “Horus” a fost desemnat câştigător graţie celei mai mici sume oferite pentru efectuarea lucrărilor - circa 5,3 milioane de lei.

Înţelegând contextul politic şi geopolitic în care a fost plasat materialul menţionat mai sus, precum şi interesul direct al pretinsei companii româneşti, care, de fapt, aparţine unui cetăţean al Republicii Moldova, compania “Horus” roagă să nu fie implicată în lupte de culise şi să se renunţe la speculaţiile şi falsurile privind corectitudinea şi legalitatea contractelor încheiate de către noi.

Pe această cale, încurajăm în mod repetat instituţiile statului Republica Moldova să verifice cu stricteţe orice licitaţie în sectorul energetic. De partea noastră, asigurăm întregul suport şi toată disponibilitatea.

Serviciul de presă al “Horus”

„Replica” venită din partea companiei preferate de guvernarea pro-europeană de la Chişinău pentru lucrările de la Termoelectrica ne pune pe gânduri şi ne lămureşte că ei nu au înţeles nimic – sau nu au vrut să înţeleagă - din demersul nostru.

  • În primul rând, şi aici este manipularea absolută, „replica” nu spune nimic despre compania rusească «Power Machines» (Silovîe Maşinî). Compania„Horus” este, citez de pe propriul lor site, „reprezentant regional al concernului «Power Machines» (titulatură companiei ruse este tradusă în engleză J, n.n.) în ţările CSI şi România”. Că cele două companii, din Republica Moldova Federaţia Rusă, sunt două companii distincte, e un lucru, dar faptul că „Horus” câştigă licitaţii în R. Moldova, în plin embargou euroatlantic împotriva Rusiei, în consorţiu cu o companiei rusească, şi dă de lucru unei companii ruseşti aflată pe lista neagră a americanilor şi ruşilor, să nu fie chiar deloc relevant? Evident că da, şi acesta a fost principalul argument al articolului nostru.
  • Pentru HORUS, aceste lucruri se pare că nu contează. Aşa zisa „replică” nu spune nimic despre faptul că «Power Machines» (Silovîe Maşinî) este un concern rusesc, condus de Alexei Mordaşov, cel mai bogat om din Rusia, patronul celei mai mari companii siderurgice din Rusia, Severstal PJSC, persoana care conduce firmele Severgroup CJSC, Power Machines PJSC, Nord Gold NV (exploatarea zăcămintelor de aur), ZAO Sveza şi Lenta. Dăm mai jos linkul unde se pot informa cei interesaţi despre sacţiunile euroatlantice împotriva partenerilor companiei HORUS:
captura

Captură cu un articol din publicaţia СамолётЪ, care scrie despre sancţiunile impuse de SUA la adresa companiilor oligarhului rus Serghei Mordaşov. 

  • Adevărul pe care îl cunosc şi decidenţii din Republica Moldova, dar îl uită tocmai compania care o reprezintă în RM şi nu numai, este că din cauza încălcării contractului de către compania rusească şi a furnizării de turbine cu gaz în Crimeea (după anexarea acesteia de către de Rusia în 2014), Power Machines fost supusă sancţiunilor SUA şi UE (2018), iar compania germană Siemens a înterupt imediat parteneriatul pe care îl avea cu compania rusă în vederea producţiei de turbine. Asta în Germania! R. Moldova nu e însă Germania, căci, nu-i aşa, e neutră şi nu se solidarizează cu lumea europeană şi atlantică care aplică sancţiuni Federaţiei Ruse. Astfel că, administratorii companiei „Horus” din Republica Moldova, atunci când au aplicat la licitaţia Request for Bids Plant Design, Supply and Installation (Without Prequalification), au aplicat din partea consorţiului format de firma Horus Energy, deschisă la Bucureşti în 2009, şi compania rusească Silovîie Maşinî, din Federaţia Rusă. Se pare că ruşii deţin tehnologia de care cei de la Horus au nevoie. Greşim oare? Viitorul ne va confirma sau infirma acest lucru. Noi promitem companiei HORUS, care, cu această replică, ne jigneşte inclusiv inteligenţa, că vom urmări cazul în continuare.
captura

Captură de pe site-ul Companiei HORUS, în care se anunţă oficial că aceasta este „reprezentantul regional al concernului rus „„Силовые машины” (Silovîe Maşinî) – tradus în engleză J - pentru ţările CSI şi România. Sursa: https://horus.energy/ro 

  • Aşa zisa „replică” nu spune nimic despre anularea licitaţiei din luna aprilie 2022, după ce autorităţile de la Chişinău au fost presate, într-o primă fază, să respecte sancţiunile impuse companiei ruseşti cât şi patronului ei, Alexei Mordaşov. Nimic despre înregistrarea cu presupusul angajat al „Horus Energy”, care recunoaşte că licitaţiile organizate de „Termoelectrica” pentru modernizarea blocurilor energetice ar fi aranjate. Nimic despre „negocierile directe” cu oficialii statului din partea companiei supărate că am scris despre licitaţie.
captura

Captură cu articolul din Ziarul de Gardă, printre foarte puţinele publicaţii independente de la Chişinău, care au publicat ştirea cu înregistrarea audio. 

  • Mai mult, membrii companiei HORUS insinuează, fără nicio jenă, ca să nu mai vorbim de dovezi, că „materialul”, respectiv analiza noastră, ar fi fost plasat intenţionat, invocând interesul „pretinsei companii româneşti”, care conform mentalităţii de „homo moldovanus” al distinşilor membri de la comunicare, faptul că e deţinută de un cetăţean al Republicii Moldova rezultă automat că nu este românească. În realitate, chestiunea a fost complet în afara preocupărilor articolului. Şi asta nu doar pentru că nici autorul, nici LARICS, nu au absolut nicio legătură, de niciun fel, cu respectiva companiei sau şefii ei, ci pentru că miza noastră a fost alta: felul cum se derulează licitaţiile, cum este respectată legislaţia în vigoare în Republica Moldov şi cum intră Rusia – chiar în vreme de embargou - pe uşa din faţă şi pe banii contribuabilului din R. Moldova în zonele strategice de peste Prut. Apoi, îndemnăm reprezentanţii concernului rus „Silovîe Maşinî” în Republica Moldova şi România, firmă rusească sub embargo, pe care HORUS o introduce în spaţiul R. Moldova pe uşa oficială a afacerilor de stat, să scrie, pentru o mai bună informare a publicului de pe cele două maluri ale Prutului, despre ce „lupte de culise” aduc vorbire şi despre care noi nu cunoaştem nimic deocamdată.
  • În final, domnii sau doamnele care ne-au dat replica realizează ceva important. Aceştia invită instituţiile Republicii Moldova, probabil cu referire la Centrul Naţional Anticorupţie, „un organ specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional”, „să verifice cu stricteţe orice licitaţie, inclusiv cea despre care am adus vorbire aici. Cu siguranţă ni s-ar părea foarte curajos din partea instituţiilor statului să se autosesizeze, să caute greşelile făcute, iar autorităţile să-şi ceară scuze cetăţenilor pentru incidentul creat. Ni s-ar părea demn de tot respectul.

În loc de concluzii

Articolul nostru a fost despre a fi corect şi a plăti un preţ pentru asta sau a fi duplicitar, a lucra în continuare cu tehnologia celor corupţi, sancţionaţi şi izolaţi, în schimbul unei presupuse stabilităţi. Dar adevărul iese la suprafaţă până la urmă şi îi eliberează pe oameni. Aşa s-a întâmplat şi în cazul celebrului furt al miliardului de pe timpul guvernării lui Vlad Filat sau în cazul schemei de furt cu energie electrică, a celebrului „kuliok” cu bani şi altele, de pe timpul Binomului Plahotniuc-Dodon.

Totul a început şi a fost promovat „în numele stabilităţii Republicii Moldova, a păcii interetnice, a neutralităţii republicii”. Şi vedem cu toţii ce a ieşit. Concluzia este simplă: nu putem tolera minciunile, oficialii corupţi şi omisiunile „strategice”, chiar dacă ele se propagă de-a lungul unei întregi generaţii, adică de vreo 30 de ani...

PS: şi pentru cine crede că oficialii de la Chişinău comit „erori inocente” – şi nu strategice -, pe care trebuie să le trecem cu vederea, mai tragem un semnal de alarmă. Poziţia noastră în legătură cu chestiunea transnistreană în contextul războiului din Ucraina am exprimat-o deja (vezi aici). Este vorba despre faptul că acum este un prilej pentru a slăbi forţele şi capacităţile regimului separatist pro-rus de acolo, decuplându-l de la resursele pe care le obţine inclusiv cu ajutorul Chişinăului oficial. Guvernul R. Moldova, prin „Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova”, respectiv DISPOZIŢIA nr. 29 din 28 iunie 2022, face exact pe dos: a fost prelungită până la data de 31 august autorizaţia de mediu pentru uzina metalurgică de la Râbniţa din regiunea separatistă, unul dintre cei mai mari plătitori de taxe şi impozite din regiunea separatistă, strict pentru regiunea separatistă, care asigură astfel o bună parte din bugetul regiunii transnistrene, inclusiv cel consacrat susţinerii armatei din stânga Nistrului. Care armată, susţine tocmai... regimul separatist de la Tiraspol!

Vă sună cunoscut? Vom reveni.

*Radu Cupcea este doctor al Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţional (ISPRI) al Academiei Române

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite