Diana Rotaru: „Cred că menirea festivalului Meridian este de a oferi un «bufet» de sonorități care să atragă o paletă cât mai largă de public” | INTERVIU

A XVIII-a ediție a Festivalului Internațional MERIDIAN, unul din cele mai importante festivaluri de muzică nouă din țară, se va desfăşura între 5 şi 12 noiembrie 2023 sub tema „PERSONA”, preponderent în Bucureşti, cu evenimente la Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.

- Diana Rotaru este director artistic al Festivalului Internațional MERIDIAN nu pentru prima oară. Cum a început experienţa de selecţioner, de director artistic de festival pentru compozitoarea Diana Rotaru. Cum se face tranziţia din izolarea pe care o presupune actul componistic în agora organizatorilor de evenimente muzicale.

- Sunt director artistic al Festivalului MERIDIAN din 2019, de când domnul Adrian Iorgulescu, fostul meu profesor de forme, care era pe atunci Preşedintele UCMR, mi-a propus să îmi depun candidatura pentru Preşedinția SNR-SIMC – Secțiunea Națională Română a Societății Internaționale pentru Muzică Contemporană. Am acceptat cu bucurie, însă nu fără emoții, pentru că acest lucru reprezenta, la acel moment, cea mai mare responsabilitate față de „breaslă” pe care o avusesem până atunci. Nu pot decât să îi mulțumesc pentru încrederea pe care a avut-o în mine şi pentru şansa pe care mi-a dat-o de a „pune osul” la treabă şi a face ceva cu adevărat important pentru comunitatea de compozitori şi interpreți români pasionați de muzica cu adevărat nouă. Până atunci activasem ca susținător al muzicii contemporane în diferite ipostaze, încă din 2011 (ansamblul SonoMania, festivalul InnerSound, activitatea din cadrul CIMRO), dar cu siguranță MERIDIAN a fost prima mea mare responsabilitate. Responsabilitate pe care am împărțit-o cu echipa de oameni minunați pe care am propus-o şi care alcătuieşte Comitetul Executiv SNR-SIMC: în primul rând Irinel Anghel, care în afară de faptul că îmi este ca o soră, este un artist pe care îl admir imens şi care mi-a fost alături întâi în calitate de „consultant”, apoi practic de co-director artistic (deşi nu a acceptat să fie recunoscută oficial în acest mod), ediția 2023 fiind prima pentru care gestionez singură festivalul. Fără experiența, inteligența ei ascuțită şi simțul ei practic nu aş fi reuşit să învăț şi să organizez trei ediții de festival, dintre care ultima am avut surpriza şi bucuria imensă să fie recompensată cu un Premiu Radio România Cultural (este vorba despre ediția din 2022, ATLAS, dedicată Centenarului ISCM / SIMC). Apoi, îi menționez pe Alexandru Ștefan Murariu din Cluj-Napoca şi Gabriel Mălăncioiu din Timişoara, doi dintre cei mai activi promotori ai muzicii noi (mai cu seamă în calitate de conducători ai ansamblurilor Couleurs şi, respectiv, ATEM) şi pe Constantin Basica, „geniu” tehnologic şi rafinat selecționer al componentei electronice / electroacustice. Sunt muzicieni de har şi oameni de o generozitate exemplară.

„Muzica nouă nu este deloc scorțoasă şi elitistă. Este o muzică fascinantă, este o muzică eclectică, care are de oferit câte ceva pentru toate gusturile.” 

Am ales să îmi asum această responsabilitate – recunosc, în defavoarea carierei personale (multe lucrări muzicale nu au mai văzut lumina zilei în ultimii ani) – pentru că eu consider, poate cu naivitate, că dacă iubeşti ceva, trebuie să lupți cât poți pentru acel lucru. Eu m-am născut cu muzica nouă, „de avangardă”, în urechi – la propriu, fiind fiica compozitoarei Doina Rotaru. Și nu îmi doresc nimic mai mult decât să împărtăşesc din bucuria experienței mele şi altora. Poate sună ridicol, dar acesta este purul adevăr. Este muzica vie, este muzica timpului în care trăim, este muzica care ne reprezintă poate cel mai profund – iar „clasicii” secolului XX, pe nedrept ascunşi în conul de umbră al „elitismului” sau, mai clar, a „scorțoşeniei estetice”, merită scoşi de acolo şi înfipți în inimile oamenilor. Pentru că muzica nouă nu este deloc scorțoasă şi elitistă. Este o muzică fascinantă, este o muzică eclectică, care are de oferit câte ceva pentru toate gusturile, este o muzică-aventură, o muzică în care trebuie să te laşi purtat, vrăjit, hipnotizat. Iată, György Ligeti – un mamut al secolului trecut, promovat intens de Festivalul „George Enescu” cu ocazia centenarului: nu de multe ori am avut o reacție de plăcere şi bucurie atât de intense, fără glumă, aproape de levitație, ca la concertul integral Ligeti din Festivalul „Enescu” susținut de Ensemble Intercontemporain. Aproape că nu am respirat pe durata întregului concert. Asta, aş spune eu, este marca geniului (atât al compozitorului, cât şi al interpreților). Să ai posibilitatea să creezi contextul pentru o asemenea experiență mi se pare absolut fabulos.

„Festivalul MERIDIAN îşi sărbătoreşte anul acesta, în 2023, majoratul: împlineşte 18 ediții.”

- De când există Festivalul Internațional MERIDIAN şi care au fost etapele sale de dezvoltare, luând în consideraţie faptul că Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi există deja de peste 3 decenii.

- Festivalul MERIDIAN îşi sărbătoreşte anul acesta, în 2023, majoratul: împlineşte 18 ediții. Este singurul eveniment din România înscris în orbita ISCM, această societate care a sărbătorit şi ea un centenar de existență în 2022 şi care este cea mai amplă şi mai puternică din lume la ora actuală. MERIDIAN a avut parte de directori fantastic de dedicați – şi îi menționez pe regretatul Nicolae Brânduş, pe Sorin Lerescu şi pe Ulpiu Vlad. Aportul echipei noastre, din 2019, este conturarea unei identități cu adevărat particulare în peisajul românesc, în primul rând prin îmbrăcarea fiecărei ediții sub o umbrelă metaforică sugestivă – „Grădini Sonore” (2019), „Planetarium” (2021) sau „Atlas” (2022) –, care a permis organizarea fiecărui eveniment în baza unui model real sau imaginar de grădină, planetă sau tărâm geografic, declanşând nişte „cheițe de acces” în imaginația şi în subconştientul publicului. În al doilea rând, am optat ca amploarea festivalului să se rezume la ansambluri camerale mici şi în mod particular orientate către o dimensiune interdisciplinară, multimedia sau electronică-electroacustică: este un festival mai degrabă „cameral” decât „grandios”, iar eu una ador subtilitățile camerale. În al treilea rând, am decis, întreaga echipă, să deschidem activitățile MERIDIAN şi către alte centre culturale, să îl “descentralizăm” puțin, şi cred că am reuşit.

„MERIDIAN este cameral, poate cu un mai mare aport de „joacă” conceptuală.”

- Este loc pentru două festivaluri de muzică contemporană/modernă de o asemenea anvergură în Bucureşti? Ce le deosebeşte fundamental la acest moment?

- Păi sigur că este loc. Aş spune că, având în vedere lipsa unei programări constante în stagiunile diferitelor instituții, a muzicii nu numai contemporane, dar şi moderne (!), este absolut necesar să existe cel puțin două festivaluri de acest tip. Săptămâna Internațională a Muzicii Noi este un colos, un „brand” românesc care, după părerea mea, dacă ar beneficia de promovarea şi sponsorizarea meritată, ar fi respectat la acelaşi nivel cu Festivalul Enescu – care sigur, are altă orientare estetică, focalizată pe mult mai multe epoci muzicale. Nu văd nicio deosebire fundamentală în acest moment între SIMN şi MERIDIAN, în afară de anvergură: SIMN implică concerte cu orchestre şi mari parteneriate, MERIDIAN este cameral, poate cu un mai mare aport de „joacă” conceptuală. Ambele însă promovează compozitorii şi interpreții români şi ambele sunt „produse” ale UCMR – şi aş dori să atrag atenția asupra rolului fundamental pe care această instituție, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor Români, o are de foarte mulți ani asupra scenei muzicale româneşti. În ciuda unor atacuri nedrepte din ultima vreme – de multe ori, cel puțin bizare –, UCMR este cel mai important susținător al muzicienilor din scena contemporană, suplinind bunăoară lipsa unei infrastructuri de „comenzi de creație”, care în Europa sau America asigură libertatea compozitorilor de a... compune, de a fi creativi, dar care la noi lipseşte aproape cu desăvârşire. Colecția de CD-uri editată de UCMR este, iarăşi, o comoară de informație care tare bine ar fi să ajungă la urechile şi în bibliotecile cât mai multor oameni. Referitor strict la activitatea din Bucureşti (căci manifestări de gen sunt multe şi impresionante prin țară), le menționez pe Sabina Ulubeanu (InnerSound) şi Adriana Toacsen (Encore, Piano Express) ca două luptătoare independente întru promovarea muzicii noi. Și dacă Sabina este de-a noastră, compozitoare, Adriana este pianistă – şi ce bucurie mai mare decât să vezi un interpret, şi încă unul atât de bun, atât de activ în a genera evenimente orientate în jurul muzicii noi, din pură pasiune.

„Am vrut să redau măştii ceva din simbolistica pozitivă, ludică, fascinantă pe care o avea înainte.”

- Urmând modelul inaugurat din 2019, respectiv, structurarea evenimentelor din cadrul festivalului sub umbrele metaforice sugestive şi puternice, menite a atrage şi stimula imaginația publicului tema ediției 2023, PERSONA, îşi propune explorarea temei măştilor. De ce această temă şi cum este ea declinată concret?

- Din fatidicul an 2020 trăim sub imperiul – şi groaza – măştilor. Am vrut să redau măştii ceva din simbolistica pozitivă, ludică, fascinantă pe care o avea înainte: de disimulare (aparență) dar şi de potențare (profunzime ascunsă). Cumva pe linia interdisciplinarității asumată de festivalul nostru, care colaborează frecvent cu dansatori, cu actori, cu performeri, cu artişti vizuali, PERSONA se referă de fapt la „scenă”, la „teatralitate”, la „Spectacularul” inerent muzicii, aşa cum o cunoaştem noi în spațiul occidental. Și ne jucăm cu acest concept al scenei – este ea o barieră, sau o poartă? Este ea reală, sau ficțională? În plus, ediția 2023 găzduieşte câteva evenimente foarte strâns legate de această temă a măştilor: în primul rând, colaborăm cu doi artişti vizuali fabuloşi, Ioana Buraga şi Vlad Grigore (Ordoetchao Studio), care au creat 8 măşti / identități numai bune de împrumutat şi de folosit ca portal către Wonderland-ul muzicii noi. În fiecare zi a festivalului MERIDIAN, la Bucureşti, va avea loc o tragere la sorți în care un norocos membru al publicului va câştiga o mască cât se poate de reală (un fel de tombolă de identități). Sperăm să o folosească drept cheie către muzica secolelor XX şi XXI – şi să recompenseze cumva publicul fidel al festivalului. Apoi, tot la Bucureşti, în fiecare zi a festivalului, un grup de performeri (The Mad Hatterpillars, studenți ai UNMB, coordonați de Irina Perneş) vor realiza micro-flash-mob-uri neanunțate, purtând, ca o expoziție itinerantă, măşti create de artista Angela Bontaş. Teatrul Nō japonez, atât legat de ritul măştilor-personae, va fi prezent într-o formă inedită, avangardistă, prin concertul susținut de cântăreața Ryoko Aoki, acompaniată de un cvartet de interpreți români (coordonat de fantasticul violoncelist Mircea Marian). Bisul, esență a Spectacularului şi micro-mască atât a interpretului, cât şi a compozitorului, va fi prezent prin concertul inedit ENCORE (Adriana Toacsen). Un Bal Mascat extravagant, de neratat, organizat de unica Irinel Anghel, va încheia ediția festivalului. Măşti electronice, care disimulează sursa acustică, măşti estetice, măşti analitice, măşti imaginare, măşti reale, măşti conceptuale, măşti ludice, măşti, măşti, măşti. Închei prin a menționa un eveniment de excepție al acestei ediții a festivalului, spectacolul de muzică şi dans contemporan unMASK(ed), oferit de Institutul Cultural Român, care deschide seria de evenimente performative ale festivalului în 5 noiembrie şi care implică atât muzicieni de excepție (flautistul Ion Bogdan Ștefănescu şi ansamblul său, Flaut Power, compozitorii Adrian Iorgulescu, Doina Rotaru, Mihai Măniceanu şi Gabriel Mălăncioiu, precum şi invitații lor), dar şi coregrafi de renume (Vava Ștefănescu, Cristina Lilienfeld, Andreea Tănăsescu şi Smaranda Găbudeanu). Este un tip de manifestare interdisciplinară țâşnită direct din măduva identitară a acestei noi forme a festivalului MERIDIAN, o manifestare pe care ne bucurăm nespus să o arătăm publicului. Începem, iată, festivalul cu o demascare – de prejudecăți. Și după demascare începem să sondăm în esența tare a muzicii.

„Consider că muzica bună se naşte şi se face oriunde.”

- Expoziție itinerantă de măşti cântătoare, concerte camerale, dans contemporan, live electronics, bal mascat performativ, recital de bis-uri, concert în Ateneu şi concert în bar, ansamblu coral şi jazz-rock – programul festivalului MERIDIAN – PERSONA pregăteşte un festin sonor eclectic pentru urechile curioase.

- Absolut; puteți vedea întregul program pe site-ul SNR-SIMC. Nu cred în purismul estetic, deşi îl respect la nivel conceptual. Consider că muzica bună se naşte şi se face oriunde, de aceea am şi optat pentru o cât mai mare diversitate – care sper să fie amplificată în anii următori! – de evenimente şi de spații propuse. Cred că menirea festivalului MERIDIAN este de a oferi un „bufet” de sonorități care să atragă o paletă cât mai largă de public, fie ele din zona mai tradițională, mai cu seamă din zona de avangardă (!), specificul festivalului, dar şi din zona de intersecție stilistică. Tânărul (la propriu şi la figurat) ansamblu Opening Theory este o mostră de „un picior în Ateneu, un picior în bar de jazz/rock” (liderul George Păiş fiind, de exemplu, proaspăt membru al departamentului cameral-simfonic din UCMR).

- Este Meridian singurul festival care explorează la acest moment în Bucureşti colaborările interdisciplinare? Sau are concurenţă?

- Desigur că nu. Și menționez acum un proiect fantastic care s-a desfăşurat în această toamnă, FICȚIUNI SONORE, organizat de asociația Image and Sound, proiect care a cuprins proiecții de film mut însoțite de muzică live de avangardă şi de dialoguri cu artiştii; Centrul Național al Dansului colaborează frecvent cu muzicieni din scena contemporan-„academică” şi evident, nu numai; Goethe-Institut Bucureşti este un mare susținător al formelor interdisciplinare de artă contemporană (a se vedea proiectele recente de operă nouă, precum „Opera in Your Pocket”). Nu cred că este vorba de concurență, ci, din contra, mă bucur că tragem toți în aceeaşi direcție, mă bucur că sunt oameni la fel de pasionați ca mine şi doar mi-e ciudă că tare se întâmplă toate lucrurile astea faine... toamna. Ar trebui să ne mai întindem activitățile şi în alte perioade ale anului!, ca să ne putem bucura de toate!

- Organizatorul festivalului este Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, prin SNR-SIMC - Secțiunea Naționala Română a Societății Internaționale de Muzică Contemporană (ISCM) – cea mai mare rețea culturală din domeniul muzicii noi, având reprezentanțe în peste 50 de țări şi care a împlinit în 2022 un centenar de existență. Cine vă mai susţine?

- În primul rând, Ministerul Culturii! Căruia îi mulțumim că se află de fiecare dată alături de proiectele UCMR. Apoi, avem bucuria să avem parteneri dragi şi stabili, cel puțin de câțiva ani – şi menționez aici Institutul Cultural Român – o contribuție neprețuită pentru festivalul nostru an de an!, Forumul Cultural Austriac – prieten drag şi de nădejde, Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti – forum fabulos al muzicii contemporane româneşti!, Asociația Art&Co – alt fantastic susținător al avangardei muzicale!, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Transilvania şi Liceul „Ion Vidu” din Timişoara”, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, Tinerimea Română, Goethe-Institut Bucureşti, dar şi prieteni noi precum UCIMR (superb proiect de suținere al tinerei generații de compozitori şi dirijori romăni – ARCADE), I-auzi una, Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles”, Pro Helvetia sau IGNM Austria. Se pregăteşte un fascinant sezon polonez-românesc, care debutează acum prin Institutul „Adam Mickiewicz”, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – Republica Polonă şi prin Institutul Polonez Bucureşti. Dintre partenerii media, menționez Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Muzical şi Radio România Cultural – un partener fantastic, constant şi dedicat al manifestărilor UCMR, dar şi mai tânăra platformă BookHub (prin bunăvoința minunatei Nona Rapotan).

- Ce aţi recomanda într-un top 3 al ediţiei 2023, unor potenţiali curioşi care nu au participat niciodată la un concert de muzică contemporană. Cu ce i-aţi atrage şi i-aşi convinge să revină şi la un al doilea concert?

- Ce pot să spun în calitate de organizator… nu mă puneți să aleg între „copiii mei”! Aş zice aşa, ca top 3: 1. Veniţi, 2. Ascultați!, 3. Consunați! Cel mai important este să ai curiozitate către Nou, către Altfel şi să vii cu mintea şi cu urechile deschise. Programul ediției este suficient de variat ca să satisfacă şi cel mai exigent meloman. Deci, haideți cu noi să probăm împreună măşti sonore în perioada 5-12 noiembrie! Nu o să vă pară rău.