
Despre negocierile de pace
0În timpul campaniei electorale, Donald Trump a susținut mereu că imediat ce va fi la Casa Albă va opri războiul din Ucraina. Dar odată ajuns președinte, această promisiune devine din ce în ce mai îndepărtată.
Deja au trecut două luni de la instalarea la Casa Albă, dar războiul nu numai că nu s-a încheiat dar parcă s-a intensificat - rușii bombardează zilnic blocuri și școli, ucid civili, distrug centrale electrice sau poduri. Din acest punct de vedere, este evident că nu poate fi vorba de nici măcar de o simplă încetare a focului, așa cum propun (cum și-ar dori) ucrainenii. Zelenski are dreptate să susțină că nu se pot face negocieri în timp ce focul nu este oprit complet.
S-a propus ca ambele părți să se abțină să facă distrugeri părții electrice a adversarului, cu alte cuvinte, să se menajeze sistemul energetic - esențial pentru mașinăria infernală de război. Cum Putin pune noi condiții americanilor, peste capul ucrainenilor, este evident că Trump nu poate contribui la încetarea focului. Negocierile trebuie să se facă cu ambele tabere de față, nu prin negocieri separate, americani cu ruși, și, ulterior, americani cu ucraineni.
Acest gen de comportament al americanilor arată dorința lor de a obține avantaje de pe urma războiului, prin accentuarea aspectelor economice, mercantile ale conflictului. In loc să pună la un loc pe ruși și pe ucraineni, iar americanii să fie arbitri, asistăm în ultimele două luni la o piesă de teatru absurd în care americanii sunt și arbitri și jucători. Mai mult, din dorința de a se menaja orgoliul lui Putin, americanii vor să îl izoleze pe Putin de prietenul chinez, astfel încât americanii să reia locul lăsat liber de chinezi în geopolitica momentului.
Alt aspect bizar vine chiar din pretențiile americanikor de a primi ceva în urma încheierii războiului - și anume resursele minerale și sistemul energetic ucrainean. SUA se comportă din acest punct de vedere într-un fel care ar rușina și pe cel mai lacom participant la vreun conflict militar din toată istoria umanității. Una este să fii garant al unui conflict și să primești, să zicem, cadouri simbolice pentru că negociezi pacea, și alta este ca americanii să aibă cerințe la fel de mari ca și cele ale agresorului rus. America, sub Trump, vrea să fie mare printr-un comportament agresiv și violent exact ca și agresorul rus.
Ajuns aici nu pot să mă întreb despre ce simte (crede) un american cu privire la aceste așa-zise negocieri de pace conduse de administrația Trump. Recente sondaje de opinie arată că in ultimele două luni au avut loc importante schimbări de percepție cu privire la Trump și ideile lui: americanii încep să înțeleagă că nu tot ce face și spune Trump este corect, drept sau democratic. Nu numai cu privire la aspectele economice ale negocierilor, dar în general, dacă privim lucrurile în sens politic, ceea ce face Trump și oamenii lui trimiși la negocieri nu este deloc în spiritul democrației liberale. Nu poți să ai pretenții exact ca și agresorul rus și, simultan, să susții pacea, libertatea sau democrația. Dacă Putin vrea 3-4 regiuni ucrainene (pe unele le-a cucerit cu armele, pe altele i le oferă pe tavă Trump), constatăm că Trump vrea minerale și sistemul energetic, adică are pretenții exact ca agresorul.
Un alt aspect care este împotriva spiritului de negocieri este că americanii vor doar să ceară ceva ucraineilor, exact ca rușii, dar nu să ofere ceva, respectiv graranții de securitate. In toate marile conflicte din ultimele două-trei secole, țările care au arbitrat și au contribuit la încheierea unor tratate de pace, s-au constituit ca garanți de securitate. Or, un garant încearcă să protezje pe cel slab, adică pe victimă, și simultan să nu ofenseze pe cel tare, pe cel care a generat conflictul. Ce face Trump? Ii cere victimei exact ce ii cere agresorul.
Dincolo de aceste aspecte, faptul că rușii pun condiții greu de îndeplinit, iar americanii nu fac nimic să le reducă, ci să le execute, arată două lucruri ce vin în răspărul oricărui spirit de negocieri, In primul rând, este evident că rușii nu vor cu adevărat încetarea războiului, ci, eventual, o încetare temporară a focului, ca să aibă timp să se refacă militar, economic și uman. Vor să își refacă stocurile de bombe sau drone, să trimită noi soldați pe front și să ii odihnească pe cei vechi etc. Mai mult, rușii vor nu numai ridicarea sancțiunilor și cer aliaților europeni neajutorarea ucrainenilor, dar vor și recunoașterea Crimeii - cu alte cuvinte, să se certifice un rapt făcut de ei în conflictul anterior cu ucrainenii, din 2014.
In al doilea rând, nu este negociere aceea în care, se pare, că nici americanii nu vor cu adevărat încheierea războiului: vor să facă concesii rușilor, ca să stea într-o relație apropiată, de încredere cu Putin. Cred că sunt singurii din lume care declară că Putin este bine-intenționat, că este de încredere. Nici măcar liderul chinez sau alt dictator nu a declarat vreodată despre Putin că ar fi de încredere.
Nu este deloc exclus ca la judecata istoriei, peste un deceniu, peste zece, ca administrația Trump să fie văzută într-o lumină crudă - un fel de colaboraționism cu un regim totalitar, sau un fel de complice la crimele făcute de regimul Putin. Acum suntem mult prea aproape de aceste evenimente ca să le vedem în adevărata lor urâciune, dar este evident că ceea ce trăiește omenirea odată cu venirea lui Trump la Casa Albă este un moment deosebit de trist, dezamăgitor și contrar oricărui spirit democratic.
Voi încheia cu un gând a propos de spirit: vedem la administrația americană că reduce totul la aspectele economice, materiale, în loc să ia în calcul și partea ne-materială, adică spirituală a lucrurilor. Mai mult, războiul stă sub semnul a ceva spiritual, nu este declarat pentru a cuceri rafinăriile, bogățiile sau apele ucrainenilor, ci a fost declanșat pentru câteva idei (corecte sau nu, este altă discuție): ucrainenii au un regim nazist, deci trebuie ca rușii să lupte pentru denazificarea Ucrainei. În același timp, ucrainenii luptă pentru patria lor și, simultan, pentru apărarea unor idei în care cred toți europenii: democrație, libertate, drepturile omului. Din acest punct de vedere, negocierile purtate de americani vin în răspăr (ca arbitru și ca jucător), și cu toate aceste valori, fapt ce îl scoate definitiv pe Trump și administrația lui din legătura cu Europa.