Delicatul balet al SUA în Orientul Mijlociu

Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a efectuat cea de a treia deplasare în Orientul Mijlociu de la atacurile Hamas din 7 octombrie în Sudul Israelului. Desigur motivația sa strategică a vizat găsirea unei formule de îndiguire a conflictului și evitarea escaladării și mai ales de menținerea a unei șanse pentru pace – inclusiv prin salvarea acordurilor Abraham și negocierilor Israel-Arabia Saudită. Dar partea cea mai grea a vizitei s-a dovedit convorbirea și mesajele transmise premierului israelian, Benjamin Netanyahu, care se luptă și pe plan personal și în politica internă pentru menținerea la putere și pentru libertatea sa, în timp ce încearcă să minimalizeze sau să redirecționeze responsabilitatea pentru atacul Hamas în Sudul Israelului. Secretarul de Stat al SUA a încearcat să obțină de la Netanyahu pauze umanitare, protejarea civililor din Gaza în timpul asaltului și reafirmarea și consistența soluției celor două state. Asta în timp ce în întreaga lume înregistrăm manifestații masive pentru cauza palestiniană și în fața casei lui Netanyahu oamenii protestează pentru ca premierul să plece din funcție dar și pentru eliberarea tuturor ostaticilor. În plus, Blinken a încercat și angajarea liderilor arabi în soluționarea conflictului și perspectiva post-Hamas din Gaza.

Antony Blinken si Benjamin Netanyahu FOTO Arhiva

Linia fină pe care merge diplomația americană între Israel și statele arabe

Secretarul de Stat Antony Blinken are o sarcină deosebit de dificilă în momentul în care trebuie să navigheze între poziții vechi, tradiționale, extrem de ferme și întărite de situația curentă din Gaza, între Israel și statele arabe și între Israel și palestinieni. Lipsa de încredere și presiunea față de americani și sprijinul lor pentru statul Israel fac ca sarcina să fie și mai complicată. Mai ales când extremele ard și presează spre ignorarea oricărei poziții legitime a celeilalte părți iar polarizarea de război întunecă rațiunea tuturor celor interesați.

Blinken s-a întâlnit la Tel Aviv cu premierul Benjamin Netanyahu, în spatele ușilor închise, dar a ieșit singur la presă după discuțiile în care a comunicat avertismentul cel mai puternic al președintelui Biden că Israelul riscă să piardă orice perspectivă pentru un acord de pace dacă nu rezolvă criza umanitară din Gaza. Grija față de civilii palestinieni din Gaza, rămași în zona de Nord a fâșiei, este crucială pentru a menține susținerea publicului și a politicienilor occidentali și globali pentru acțiunea israeliană pe teren. Mesajele nu au fost deloc păcute și acceptate de către Netanyahu care a spus că nu va exista nici o încetare a focului până la eliberarea ostaticilor.

Blinken s-a întâlnit la Amman cu liderii arabi, cu Regele Abdullah al Iordaniei și reprezentanți de top din Egipt, Iordania, Arabia Saudită, Qatar, Liban, Emiratele Arabe Unite și un oficial palestinian, apoi a călătorit duminică, 5 noiembrie, la Ramallah, unde s-a văzut cu președintele Mahmoud Abbas, urmând să zboare ulterior la Ankara. Practic a fost cea mai comprehensivă vizită care a permis evaluarea pozițiilor tuturor părților implicate, a permis blocarea escaladării și comunicarea eforturilor americane pe lângă guvernul israelian, făcând eforturi pentru a liniști temerile pentru acțiuni extreme și obiective nedeclarate, cu tentă radicală, la Tel Aviv.

Marile dileme în conflictul din Gaza

Prima mare confruntare a fost cu statele arabe unde dezbaterea și argumentele au vizat solicitarea de încetare a focului versus pauză umanitară(obiectivele fiind ieșirea străinilor din Gaza și intrarea ajutorului umanitar). De altfel, chiar și un asemenea acord e parțial blocat de către Hamas – care a condiționat ieșirea palestinienilor cu dublă cetățenie occidentală prin punctul de la Rafah de prioritatea aici pentru răniții din Gaza. Iar la întâlnire, Blinken a evocat mesajul Statelor Unite către Netanyahu de a luat toate măsurile posibile pentru a preveni victimele din rândul civililor necombatanți din Gaza, în condițiile în care au mai rămas circa 400,000 civili în zona de nord, potrivit trimisului special al SUA pentru afaceri umanitare, David Satterfield. În același timp, IDF, Armata israeliană, lansează lovituri și în zona de sud a Fâșiei, astfel că ONU avetizează că nici un loc din Gaza nu e sigur.

Preocuparea umanitară în Gaza este de primă importanță și pentru Statele Unite, în încercarea de a acomoda temerile statelor arabe și presiunea manifestațiilor pro-palestiniene din Occident. Susținerea pentru capturarea vinovaților pentru 7 octombrie nu trebuie făcută prin acțiuni ce pot fi interpretate sau mediatizate propagandistic de către extremiști drept epurarea palestinienilor din Gaza, tot astfel cum dreptul la auto-apărare nu trebuie să se poată traduce printr-o pedeapsă colectivă în Gaza. Temerile guvernelor arabe pentru elementele ce pot întări propaganda extremistă de această factură sunt legitime, mai ales că ele fac apel la proporționalitate a răspunsului considerând că ceea ce se întâmplă acum în Gaza este o supra-reacție a Israelului de răzbunare, nu de aplicare a dreptului statelor la apărare(Art 51 al Cartei ONU).

Ca și în cazul încetării focului, perspectiva eliberării ostaticilor și a eliminării Hamas, obiectivele fazei a doua a Armatei israeliene în Gaza, nu se pot realiza de la distanță, ci doar prin intervenție directă, după ce încercările Qatarului au eșuat, Hamas-ul cerând eliberarea în contrapartidă a tuturor palestinienilor din închisorile israeliene. De altfel, Netanyahu a anunțat că încetarea focului poate avea loc doar după eliberarea tuturor ostatecilor israelieni și cu dublă naționalitate ținuți captivi în Gaza. Dacă aici nu sunt soluții, totuși tactici mai puțin sângeroase cu civilii din Gaza sunt posibile, potrivit evaluărilor părții americane, chiar dacă ele antrenează, e adevărat, riscuri mai mari pentru militarii israelieni. Nici perspectiva unei regrupări a Hamas nu e acceptabilă la Tel Aviv.

Discuțiile Blinken-Netanyahu – en froid

Secretarul de stat Blinken a ieșit singur în fața presei după întâlnirea cu premierul israelian, de unde semnalul foarte clar al unor discuții neplăcute și a unor mesaje care nu au convenit părții israeliene. Premierul Netanyahu și ministrul Apărării au ieșit public cu declarații separat. Desigur, efectele presiunilor americane s-au văzut pe teren în special prin deschiderea unor culoare de tranzit pe anumite străzi pentru a părăsi orașul Gaza, culoare pentru civili care au fost menținute duminică, chiar dacă Hamas a folosit prima pauză umanitară pentru a ataca IDF. Motivațiile privind evitarea escaladării conflictului, salvarea Acordurilor Abraham și a negocierilor Israel – Arabia Saudită au convins parțial partea israeliană, chiar dacă Premierul Netanyahu nu e dispus să facă pași în spate, din multiple motive ce includ situația sa personală, dorința de a redirecționa și pasa responsabilitatea pentru atacul din 7 octombrie și chiar situația sa juridică în perspectiva pierderii puterii politice.

Blinken, ca și ceilalți parteneri occidentali ai Israelului, au o responsabilitate privind ostatecii cu dublă cetățenie luați de Hamas, dar și palestinienii cu dublă cetățenie care trăiesc în Gaza și pe care-i vor extrași. SUA a vorbit cu Qatarul pentru a convinge Hamas să permită cetățenilor străini să părăsească Fâșia Gaza spre Egipt, după ce o asemenea discuție fusese purtată și cu Egiptul. Netanyahu a anunțat că refuză încetarea temporară a focului cât timp acordul nu include eliberarea ostatecilor, în timp ce solicitarea de pauze umanitare a primit un răspuns pozitiv încurajator, care conține, la cererea SUA, intervalele și locațiile specifice care să permită distribuția ajutorului umanitar în Gaza, fiind vorba despre acceptul Israelului pentru 100 de camioane cu ajutoare care să pătrundă în Gaza – când nevoile sunt de 500-600 camioane pe zi.

Sâmbătă, protestele masive din fața locuinței lui Netanyahu au vizat solicitări diferite și chiar contrarii, arătând dificultatea cu care se confruntă azi conducerea statului Israel și cabinetul de război, de la supărarea pentru atacul din 7 octombrie și solicitarea ca premierul să-și asume responsabilitatea și să plece – o cere peste 75% din populație, potrivit celor mai recente sondaje de opinie. Pe de altă parte, rudele celor răpiți și susținătorii lor solicită eliberarea de urgență a ostaticilor Hamas din Gaza. Ministrul Apărării, Yoav Gallant, a declarat, într-o conferință de presă ce a urmat vizitei lui Blinken, că forțele israeliene au dat o lovitură puternică  Hamas, distrugând hub-uri de comunicații, buncăre, rețele de tuneluri și omorând în luptă peste 12 comandanți de la începutul războiului.

Întâlnirea cu liderii arabi. Conferința comună de presă

Nici întâlnirea cu liderii arabi de la Amman nu a fost simplă pentru secretarul de Stat Blinken. Totuși cei prezenți au putut agrea un punct de vedere comun privind nevoia pauzelor umanitare, a unei păci durabile, revenirea clară la situația celor două state și faptul că actualul statu quo din Gaza nu mai poate fi reprodus, este instabil și nu se mai poate reveni la el. Trebuie făcut un pas important înainte. Gazda reuniunii, Regele Abdullah, a cerut comunității internaționale să obțină o încetare a focului în Gaza pentru protejarea civililor, susținând că întreaga campanie nu va putea avea succes și că singura soluție este soluția celor două state, independența statului palestinian situat lângă statul israelian, soluție înghețată de peste 10 ani.

Situația de pe teren este, într-adevăr, dramatică: orașul Gaza este înconjurat de forțele israeliene, care au cerut civililor să plece în sud pentru a evita să fie prinși între focuri. Hamas-ul funcționează printre civili, în școli, spitale, cu depozite de armament și centre de comandă și control între locuințele din zonele cele mai aglomerate. Iar 1,5 milioane de oameni din Gaza, reprezentând 70% din populație, au fost obligați să-și părăsească locuințele, potivit ONU. Ministrul Sănătății din Gaza, sub control Hamas, a anunțat 9400 palestinieni morți între care 3600 de copii, cifre ce nu au putut fi confirmate. Peste 386 palestinieni cu dublă cetățenie și răniți au părăsit Gaza pentru Egipt, prin punctul de trecere de la Rafah, ridicând la 1.115 numărul total al celor plecați din Gaza de miercuri, 1 noiembrie.

Brațul înarmat al Hamas, brigăzile Izz el-Deen al-Qassam, a susținut că lipsesc ceva mai mult de 60 dintre ostatici ca urmare a bombardamentelor israeliene, între care 23 de corpuri ale unor ostateci israelieni au rămas sub moloz. Datele sunt unilaterale și nu pot fi verificate. În același timp, casa familiei liderului Hamas în exil, Ismail Haniyeh, din tabăra de refugiați palestinieni de la Shati, la limita de Nord a Fâșiei Gaza, a fost lovită sâmbătă dimineața de o rachetă, fără a se cunoaște soarta celor din interior.

Viitoarea guvernanță în Gaza. Responsabilitatea arabă și palestiniană

O altă parte extrem de dificilă a misiunii lui Antony Blinken în Orientul Mijlociu a fost implicarea statelor arabe în asumarea responsabilității pentru soluționarea conflictului și pentru perspectiva administrării Fâșiei Gaza. Liderii arabi au rezistat tuturor sugestiilor și tentativelor americane de a-i implica sau de a le solicita asumarea responsabilității. Ei au susținut și faptul că este mult prea devreme pentru a discuta viitorul Fâșiei Gaza de după război și că prima preocupare trebuie să fie restabilirea ajutorului umanitar imediat. Aceștia au comunicat părții americane că nu au acum toate variabilele pentru ca măcar să se poată gândi la acest lucru și că trebuie luată fiecare acțiune în urma priorităților.

De altfel, prin vocea lui Osama Hamdan, lider al Hamas aflat la Beirut, a fost verbalizată și acuzația ascunsă făcută la adresa statelor arabe de a nu da curs solicitării americane deoarece Blinken “ar trebui mai întâi să oprească agresiunea și să nu vină cu idei care nu pot fi implementate, susținând că viitorul Gaza va fi decis de către palestinieni și că miniștrii de externe arabi ar fi trebuit să-i spună lui Blinken că “nu poate construi o coaliție araba împotriva poporului palestinian.”

Și oficialii egipteni susțin că există un consens între statele și guvernele arabe implicate în discuțiile cu SUA să reziste oricărui tip de discuții despre perioada post-război în Gaza înainte de încetarea focului și permisiunea de a livra mai mult ajutor umanitar și combustibil în Gaza. Egiptul, în coordonare cu Qatar-ul, au propus pauze umanitare de 6 până la 12 ore în fiecare zi pentru a permite livrările de ajutoare umanitare, evacuări către Egipt ale celor răniți serios în Gaza și intrarea prin Rafah a combustibilului. ONU ar trebui să suravegheze livrările acestui combustibil către spitale și alte elemente de infrastructură civilă critică.

Ideile despre viitoarea formulă de guvernare a Gaza post Hamas conțin în final un guvern palestinian, izvorât dintr-o zonă echilibrată a spectrului politic și cu lideri ce trebuie descoperiți, dar interimar este vorba despre o combinație între o Autoritate Palestiniană revitalizată, credibilă și mai tânără, cu susținere la nivelul palestinienilor, împreună cu organizații internaționale și o forță arabă de menținere a păcii. Dar propunerile americane au fost întâmpinate cu foarte puțin entuziasm de către partea arabă. Însă ignorarea situațiilor din regiune și neimplicarea nu mai sunt opțiuni pentru statele arabe, care vor trebui să-și asume partea lor de responsabilitate și de costuri în perspectiva soluționării chestiunii administrării Fâșiei Gaza și chiar a gestionării actualului război.