Deficitul bugetar versus alegerile din 2024. Vom ajunge să mâncăm gaura de la covrigii lui Ciolacu!

PSD şi PNL sabotează bugetul de stat acceptând o gaură enormă, deficitul bugetar. Vedem discuţii sterile la nivelul Coaliţiei de guvernare, să se impoziteze jocurile de noroc şi viciile.

FOTO Shutterstock

Care vicii? Industria de videochat nu este acoperită de radarul ANAF, e secretă şi ar fi culmea să se ceară amatorilor de bordeluri clandestine declaraţii fiscale cu sumele consumate pentru a fi impozitate! Ce alte vicii mai există şi pot fi impozitate? Ţigările fumate de nebugetari, că pe bugetari nu-i putem supăra, dacă vrem voturile lor!

Jocurile de noroc reprezintă un procent infim din PIB, nu se rezolvă nimic cu creşterea impozitului pentru această activitate.

Am văzut discuţii despre eliminarea facilităţilor fiscale din IT, agricultură şi transporturi. Se opune PNL, dar şi PSD pentru că n-au nevoie acum de greve şi demonstraţii în aceste sectoare.

Problema pensiilor speciale, a salariilor nesimţite, a cumulului pensii-salarii bugetare rămân nerezolvate, sau cu atâtea excepţii încât nu ştii ce este mai mare, regula sau excepţia!

Toată răspunderea este pasată pe ministrul de Finanţe, Marcel Boloș, care trebuie să reducă deficitul bugetar cu impozite pe jocurile de noroc şi vicii.

Marcel Boloș ştie determinarea CE de a pretinde reducerea deficitului bugetar şi faptul că reformele din PNRR au la bază un concept, „sustenabilitate”. Doar că bugetarii nu votează PSD şi PNL pentru reformă şi sustenabilitate! Dimpotrivă!

Ce să facă Marcel Boloș? Cum să-i găsească pe cei vicioşi pentru a face politica Coaliţiei de guvernare? În locul lui aş demisiona, pentru că a primit o misiune imposibilă: găsirea vicioşilor!

Ghinionul celor care s-au obişnuit să vândă viitorul României ca să câştige alegerile este că bugetul şi perspectivele de creştere a infrastructurii se bazează pe cele 80 de miliarde de euro aşteptate de la CE, prin PNRR şi alte fonduri prevăzute în actualul exerciţiu financiar al CE. Nu facem reformele cerute, adio bani!

Nici Ungaria şi Polonia nu primesc bani de la CE pentru că nu pun în operă prevederile din tratatele cu UE. Ori cât ar da din gură Viktor Orban, răspunsul va fi mereu acelaşi: nu-ţi convine, îţi iei jucăriile şi pleci din UE!

Deficitul bugetar al României este la 31 mai 2023 de 37 de miliarde de lei, adică 2,33% din PIB. Este sigur că deficitul se va accentua, pentru că trebuie achitate măririle de salarii bugetare acordate în ultimile luni. Vom ajunge, probabil, la 50 miliarde lei deficit la 30 iunie, adică 3,1% din PIB şi 110 miliarde lei (6,8% din PIB), la sfârşitul anului. Acestea sunt cifrele real-optimiste, nu cele din visele exotice ale politicienilor! Ele pot fi și mai rele!

Pentru anul 2023, România s-a angajat la un deficit de 4,4% din PIB, iar în 2024 la sub 3% din PIB. Datoria externă a României a trecut de 50% din PIB, şi ne împrumutăm în continuare la cele mai mari costuri din UE. Până când? Să ne reamintim anii 2009-2010!

În urmă cu doi ani, în 2021, Consiliul UE a adoptat pe baza procedurii de deficit excesiv o recomandare care pune în vedere României „să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2024, cel mai târziu”. Dacă încălcarea regulilor va persista, UE poate bloca fondurile de coeziune și poate impune penalități de până la 0,2% din PIB.

Ce spun specialiştii despre deficitul bugetar

În primul rând specialiştii BNR.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează că vom ajunge la un deficit 6% din PIB și vom pierde fondurile UE dacă nu se iau urgent măsuri. Valentin Lazea susține că scăderea deficitului bugetar trebuie să înceapă urgent.

„Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi – probabil – o premieră la nivelul UE”.

Economistul-şef al BNR mai precizează că România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 % din PIB pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Reiffeisen Bank: dată fiind execuţia bugetară în prima parte a anului 2023, „pare o misiune imposibilă să rămânem în ținta de 4,4% din PIB. Iar anul 2024 este și mai complicat pentru că deficitul bugetar trebuie redus la 3% din PIB”. „Era previzibil că vom avea un derapaj bugetar, dar nu și-au imaginat că va fi de o amploare atât de mare. Ca să revenim în ţinta de 4,4% din PIB anul acesta și 3% anul viitor, trebuie măsuri de multe miliarde de euro.”

Bugetul are o mare problemă structurală, se colectează doar 27% din PIB venituri din taxe și impozite. Aceasta în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 41%, iar țări precum în Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, colectează peste 30% din PIB. România are cele mai mici venituri fiscale din Europa.

De 30 de ani se încearcă creşterea colectării şi... nimic. Demisii peste demisii la ANAF, destituiri, ... degeaba.

ANAF nu este digitalizat, iar pe de altă parte cei mai mari datornici sunt companiile de stat, conduse de clientela politică, de care ANAF nu are voie să se atingă. Cum să creşti veniturile bugetului?

O explicație vine și de la absența conformării voluntare, pentru că plătitorii de taxe și impozite văd că statul nu face ce trebuie cu banii lor.

Soluția pe care o văd nu doar Lazea, ci și Ionuț Dumitru, Aurelian Dochia și alți analiști este eliminarea facilităților fiscale.

„Trebuie închise toate, fără excepție, toate facilitățile fiscale. Toată lumea trebuie să plătească taxe și impozite. Eliminarea scutirilor ar aduce o sumă semnificativă la buget, cam 3-4% din PIB”.

Da, dar cum să-i supere guvernul pe votanţii fideli ai PSD şi PNL acum, în prag de alegeri?

Lucrurile sunt simple şi cunoscute de toată lumea, dar nu sunt transpuse în practică. Explicația oferită de Valentin Lazea:

„Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri şi exceptări; ideologia unei mari părţi a analiştilor şi economiştilor; teama de consecinţele reformei din partea clasei politice”.

Eugen Rădulescu este director, Direcţia stabilitate financiară, BNR, un specialist cu state vechi la BNR, care a văzut şi trăit multe, nu se poate spune că nu cunoaşte domeniul de care se ocupă.

Iată ce spune dl Rădulescu:

"Cred că marea problemă pe care o avem în sistemul financiar, marea, imensa problemă, este deficitul public. Dacă reuşim să stăpânim deficitul public şi dacă reuşim să reducem deficitul public către nivelul de 3% în următorii vreo 2 ani aşa, asta ar ajuta enorm de mult”.

„PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani”.

Pentru cititorii mai puţin familiarizaţi cu limbajul bancar, „junk rate” înseamnă poziţia în care România nu mai prezintă încredere pentru cei care ne împrumută. Ca atare, nu ne mai putem împrumuta.

Experţii de la BNR nu sunt comentatori, mai mult sau mai puţin avizaţi, care îşi iau informaţiile din media. Sunt în contact direct cu monitorizarea situaţiei bugetare de la noi şi cu pieţele financiare internaţionale. Dar șefii politici ai Romaniei nu se uită în gura specialiștilor. Ei sunt destepții României, ei știu cel mai bine ce sa facem! Iar de plătit, plătim noi, cu toții!

Cum s-ar putea reduce cheltuielile bugetare?

Eliminând, la viitoarea rectificare bugetară, ordonatorii de credite care nu aduc un folos relevant societăţii româneşti. Este suficient să iei lista ordonatorilor de credite din Legea Bugetului de stat pe 2023 şi să descoperi instituţii, agenţii şi entităţi abonate la banul public care nu fac mai nimic pentru societate. Nici pierderea de voturi nu e mare: mii sau zeci de mii de voturi. Dar altfel se scufundă o ţară întreagă prin pierderea banilor din PNRR şi exerciţiul financiar european în curs.

Are curaj premierul Ciolacu să ordone aşa ceva? Nu cred! Iar noi, românii, ne vom hrăni în anii ce vin cu găurile de la covrigii lui Ciolacu!