De ce creşterea accizei va avea impact neglijabil

În perioada 2009-2011, nici Traian Băsescu, nici Emil Boc, nici Elena Udrea şi nici Vasile Blaga nu au arătat că le pasă vreun pic de românii care au trebuit să îndure simultan şi reducerea drastică a veniturilor şi explozia preţurilor generată de majorarea TVA-ului la 24 de procente şi dublarea preţului la combustibil.

De aproximativ trei luni de zile, Traian Băsescu şi o serie de politicieni din zona opoziţiei, printre care, la loc de cinste, se numără bineînţeles şi oastea de strânsură a preşedintelui din PMP, caută să convingă România că introducerea accizei de 7 eurocenţi la combustibil va declanşa o adevărată ”apocalipsă” a preţurilor.

Culmea este că, exact aceiaşi politicieni care astăzi rostogolesc asemenea previziuni sumbre sunt cei care şi-au pus semnătura pe măsurile de austeritate. Or, în perioada 2009-2011, nici Traian Băsescu, nici Emil Boc, nici Elena Udrea şi nici Vasile Blaga nu au arătat că le pasă vreun pic de românii care au trebuit să îndure simultan şi reducerea drastică a veniturilor şi explozia preţurilor generată de majorarea TVA-ului la 24 de procente şi dublarea preţului la combustibil (benzina a crescut cu 70% şi motorina cu 90%).

Niciunul dintre cei amintiţi nu a semnat atunci vreo petiţie sau vreo scrisoare prin care să ceară revenirea la un nivel de TVA suportabil pentru o populaţie şi aşa lovită până peste poate de măsurile de austeritate, sau să pledeze pentru compensarea majorării preţurilor la motorină şi benzină, care, între 2009 şi 2012, s-au majorat cu 70%, respectiv 90%. În schimb, astăzi, când cabinetul se pregăteşte să pună în aplicare noua acciză, Palatul Cotroceni secondat de PMP şi Elena Udrea se întrec în gesturi populiste, solicitând guvernului să renunţe la o măsură care va avea în realitate un impact neglijabil asupra preţurilor şi, implicit, asupra nivelului de trai al românilor.

Astfel, dincolo de ieşirile panicarde ale lui Traian Băsescu şi de isteria întreţinută de PMP-işti, realitatea este că măsura preconizată de către cabinet nu va genera nici pe departe un efect inflaţionist major. Iar cea mai bună dovadă în acest sens o oferă calculele efectuate de către specialiştii BNR, conform cărora creşterea accizei va avea un impact de doar 0,28 puncte procentuale asupra ratei infalţiei. Restul până la 0,4-0,5 puncte procentuale, cât anticipează unii aşa-zişi analişti că ar reprezenta influenţa accizei în rata inflaţiei, reprezintă în realitate rezultatul schimbării modalităţii de calcul, factor care se manifestă deja începând cu 1 ianuarie anul acesta.

Pe lângă acest impact redus calculat de către BNR şi confirmat de prognozele organismelor financiare internaţionale trebuie luate în considerare şi măsurile pe care cabinetul urmează să le implementeze pentru a reduce influenţa accizei la combustibili în activitatea transportatorilor şi a agricultorilor.

Astfel, Guvernul urmează să adopte în şedinţa de miercuri un act normativ în baza căruia transportatorilor care au licenţă de transport şi prezintă factură legală de alimentare cu motorină le va fi returnată, trimestrial, o parte din acciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Mai precis, aceştia vor primi înapoi 4 eurocenţi din totalul de 7 şi, ca urmare, impactul accizei asupra ratei inflaţiei ar trebui să scadă şi mai mult, ajungând undeva în jurul nivelului de 0,2 puncte procentuale.

De asemenea, acciza de şapte eurocenţi nu va avea o influenţă semnificativă nici asupra fermierilor români, în condiţiile în care statul va compensa eventualele creşteri de preţ prin subvenţiile acordate pe litrul de motorină. În acest sens, este de reţinut poziţia exprimată de către preşedintele UNPCPR, Costel Olteanu, care opina că acciza nu ar trebui să aibă impact asupra preţurilor produselor agricole: ”aşa cum din 2013 diferenţa de acciză a fost compensată, va fi şi în continuare, şi înţeleg că în anul 2014 nivelul de compensare va ajunge undeva la 1,8 lei pe litru. Am spus că preţul motorinei nu va influenţa semnificativ, pentru că fermierii au înţeles că profit se face din producţie mare cu volume mari şi din reducerea costurilor de producţie. Astfel, fermierii optimizează consumurile folosind o putere adecvată agrotehnicii aplicate”.

Urmare a acestor măsuri, devine evident că în urma introducerii accizei nu ar trebui să asistăm la un lanţ al scumpirilor. Desigur, vor exista şi unii producători agricoli, sau transportatori care vor încerca să profite de prilej şi să majoreze preţurile, dar, foarte probabil, numărul acestora va fi redus în contextul în care discutăm totuşi despre o piaţă cu cerere încă redusă. Ca urmare, cei care doresc să se menţină în afaceri, vor trebui să renunţe rapid la majorări nejustificate de preţ.

În plus, în analizarea impactului accizei la combustibili asupra inflaţiei şi a puterii de cumpărare a românilor trebuie ţinut cont şi de faptul că eventualele majorări de preţuri vor fi compensate prin ieftinirea energiei electrice. Astfel, tot începând cu 1 aprilie, preţul energiei electrice se va reduce cu 3%, ceea ce se va traduce într-un impact negativ asupra inflaţiei de 0,15 puncte procentuale.

În sfârşit, dincolo de lamentaţiile Cotroceniului şi ale PMP-iştilor, o analiză obiectivă trebuie să ia în considerare şi estimările directe asupra bugetului gospodăriilor ale majorării preţului la combustibili. Or, conform acestor prognoze, în aproximativ două treimi dintre gospodăriile din România, cheltuielile lunare pentru combustibili vor creşte cu o sumă cuprinsă între 60 de bani şi 4 roni. Chiar şi în cazul românilor mai bogaţi, impactul mediul lunar direct al accizei la combustibil nu va depăşi 10 roni pe luni.

Altfel spus, nici vorbă de spirala inflaţionistă majoră proorocită de mafaldele cotroceniste. În realitate, acciza la combustibil ar trebui să aibă un impact redus asupra inflaţiei, care va fi în bună măsură compensat de scăderea preţului la energie, aducând în schimb la buget aproximativ 2 miliarde de euro care vor putea fi utilizaţi pentru dezvoltarea de autostrăzi, sau finanţarea de măsuri cu impact social.